Interviu cu pr. Egidiu Condac

La Cea de-a 18-a Adunare Generală a Caritas Internationalis de la Roma, convocată pentru perioada 4-9 iunie, din România au participat Iosefina-Cristina Loghin, preşedintă a Caritas Europa, începând din noiembrie 2005, aflată acum la încheierea mandatului, pr. Egidiu Condac, preşedintele Confederaţiei Caritas România, director al Centrului Diecezan Caritas Iaşi şi pr. Adrian Avram, vicepreşedintele confederaţiei, director al Asociaţiei Eparhiale Caritas Cluj. În legătură cu Adunarea generală şi despre felul cum activează Caritas România la nivel local, redacţia Radio Vatican a stat de vorbă cu actualul preşedinte al Confederaţiei Caritas România, pr. Egidiu Condac. Redăm o parte din acest interviu, el găsindu-se în întregime pe situl diecezei (www.ercis.ro).

- Ce idei s-au aprofundat la Adunarea Generală a Caritasului Internationalis?
În primul rând au fost propuse pe ordinea de zi discuţii referitoare la strategia pe următorii patru ani în cadrul Caritasului Internationalis, iar un punct important care s-a tratat a fost alegerea noului preşedinte Caritas Internationalis, a noului vicepreşedinte şi a secretarului general.

- Şi cine este actualul preşedinte?
Este cardinalul Oscar Rodriguez Maradiaga, arhiepiscop de Tegucigalpa din Honduras.

- Din ideile discutate, din propuneri, din dezbateri ce credeţi că s-ar putea aplica în contextul din ţara noastră?
(...) S-au stabilit mai multe priorităţi strategice, printre care: incluziune şi coeziune socială, problema migraţiei, integrare, azil şi trafic de persoane, răspunsul în faţa urgenţelor majore, dezvoltare şi pace la nivel internaţional, lucru în reţea internă şi întărirea organizaţiilor membre, cât şi problema comunicării şi încercarea de a face cunoscute problemele de sărăcie existente în societate la nivelul guvernelor şi o reflecţie teologică a problemelor sociale pe care le întâlnim în societatea de astăzi.

- Să trecem acum la probleme foarte concrete privind situaţia Confederaţiei Caritas România şi în special a problemelor Centrului Diecezan Caritas Iaşi. Care sunt problemele mai urgente, care pături sociale au mai mare nevoie de un ajutor imediat?
Problema migraţiilor, a atâtor oameni care îşi caută un loc de muncă în străinătate. Pentru aceasta am creat un birou special în care oferim informaţii referitoare la legislaţia acelor ţări în care ei doresc să lucreze. Apoi problema bătrânilor singuri, a bătrânilor izolaţi, pentru care avem centre de îngrijire la domiciliu. În prezent funcţionează în cadrul Diecezei de Iaşi 10 astfel de centre, atât la oraş cât şi la sat.

- Cum răspund credincioşii, pentru că noi am fost obişnuiţi ani de zile să tot primim, să fim ajutaţi. Poate este timpul când şi noi putem ajuta. Ce puteţi spune în această privinţă? Există sensibilitatea, există cultura darului?
Este adevărat, ne aflăm tocmai la această cotitură, la trecerea de la o mentalitate de a primi la aceea de a oferi. Şi pot să spun cu bucurie că aceşti credincioşi ai noştri răspund din ce în ce mai bine la acest apel pe care îl face Biserica locală şi Caritasul, la cele două colecte diecezane din timpul Postului Mare şi din timpul Adventului, dar şi la alte campanii de sensibilizare, prin care încercăm să prezentăm problemele de sărăcie existente, proiectele concrete pe care le organizăm în cadrul diecezei. Observăm un răspuns din ce în ce mai activ din partea credincioşilor, indiferent de situaţia lor socială. Pentru noi, lucrul care ne miră este că tocmai cei din pătura medie şi cei mai săraci, tocmai aceştia contribuie cu puţinul lor, din ce în ce mai mult, pentru susţinerea cazurilor sociale.

- De la această reuniune generală a Caritasului Internationalis cu ce simţăminte vă întoarceţi acasă?
Plec cu dorinţa de a ne organiza mai bine, pornind şi de la ceea ce Sfântul Părinte afirma în enciclica Deus caritas est, că este importantă activitatea în favoarea săracilor, însă este important să existe şi un profesionalism în această angajare socială (...).