Biblia, un text pe care aproape toate familiile îl au, dar puţin citită şi studiată: studiu realizat în Franţa, Italia şi Spania, transmis de Radio Vatican. Care este situaţia în România?

Biblia în familiile a numeroşi creştini, dar adesea în penumbră: este ceea ce reiese din sondajul "Promovarea Bibliei, angajament comun pentru catolici, protestanţi şi ortodocşi" prezentat la finalul lunii iunie la Roma şi realizat de Alianţa Biblică Universală (ABU) prin Societăţile Biblice Naţionale din Italia, Spania şi Franţa. Cercetarea, cum relatează agenţia SIR (Serviciul de Informaţie Religioasă), încheie un proiect trienal demarat în 2001 de ABU pentru a aprofunda modul în care catolicii din cele trei ţări menţionate se raportează la Sfânta Scriptură şi eventualul lor interes de a susţine programe de difuzare biblică atât în patrie, cât şi în străinătate.

Citesc Biblia 55% dintre francezi, 52% dintre spanioli şi 42 % dintre italieni. Italienii, ultimii din serie în ceea ce priveşte lectura personală, câştigă poziţii superioare când lectura se face în grup: francezii sunt tot primii - 21%, urmaţi de italieni - 17% şi de spanioli - 12%.

Omilia, predica rămâne principala formă de meditare a Bibliei. Între "practicile cele mai utile pentru alimentarea credinţei" este semnalată doar de 29% dintre spanioli, de 23% dintre italieni şi de 13% dintre francezi.

Dar cum este definită Biblia? "Este o carte inspirată de Dumnezeu, dar care nu trebuie luată întotdeauna ad litteram, oricum, trebuie interpretată"; este răspunsul care întruneşte cel mai mare consens: în rândul francezilor - 60%, al spaniolilor - 57% şi al italienilor - 43%. "Este cuvântul lui Dumnezeu, de luat întotdeauna şi numai ad litteram: pentru 38% dintre italieni, 29% dintre spanioli şi 17% dintre francezi care se semnalează însă a fi între cei mai sceptici: pentru 13% dintre ei Biblia este doar un ansamblu de fabule şi legende; aceeaşi părere pentru 6% dintre italieni şi 5% dintre spanioli.

Locul cel mai preferat pentru a cunoaşte Biblia este parohia: afirmă 46% în Spania, 42% în Franţa şi 39% în Italia.

Cunoştinţele religioase rămân însă reduse. Din studiul realizat de ABU reiese în fapt că frecventează întâlniri de cateheză sau de cultură religioasă circa un sfert dintre catolicii practicanţi: Spania - 28%, Franţa - 26% şi Italia 24%. De aici rezultă o conştiinţă nu prea elevată despre locul central al cuvântului lui Dumnezeu în viaţa creştină, însă există disponibilitate de a colabora cu alte confesiuni creştine pentru cunoaşterea şi răspândirea Bibliei: 76% francezi, 62% italieni şi 58% spanioli sunt disponibili să colaboreze cu protestanţii.

Ancheta realizată de Alianţa Biblică Universală a fost condusă de sociologul Luca Diotallevi, articulată pe un sondaj Eurisko asupra opiniei publice la un eşantion de 650 de persoane, dar şi pe interviuri cu lideri ai Bisericii Catolice.

"Care este situaţia în România?", se întreabă Radio Vatican. "Mi-e teamă că suntem mult în coadă, opinează acelaşi post de radio, deşi nu lipsesc Bibliile sau cel puţin Noul Testament. S-ar putea face un sondaj, cel puţin la nivel de dieceze, de eparhii, mai ales că în unele, precum în Dieceza de Iaşi se celebrează anul Sfintei Scripturi".

* * *

"Conciliul îndeamnă foarte stăruitor pe toţi credincioşii, şi mai ales pe călugări, ca prin citirea deasă a dumnezeieştilor Scripturi să-şi însuşească "înalta cunoaştere a lui Isus Cristos" (Fil 3,8), căci, "necunoaşterea Scripturilor înseamnă necunoaşterea lui Cristos" (Sfântul Ieronim). Să se apropie, aşadar, din toată inima de textul sacru, fie prin liturgie, atât de bogată în cuvinte divine, fie prin lectură spirituală, fie prin iniţiative organizate sau prin alte metode care astăzi se răspândesc pretutindeni, în mod lăudabil, cu aprobarea şi prin grija păstorilor Bisericii. Să nu uite însă că citirea Sfintei Scripturi trebuie însoţită de rugăciune, ca ea să devină un dialog între Dumnezeu şi om.

(Conciliul Vatican II, Dei verbum, nr. 25)