Magneziul este un mineral esenţial ce are un rol major în multe funcţii ale corpului uman. Toate procesele dependente de energie din corpul nostru nu ar mai funcţiona fără magneziu. Magneziul intervine în transmiterea impulsurilor nervoase către muşchi asigurând astfel o funcţionare armonioasă a musculaturii.
În natură, magneziul se găseşte sub formă de compuşi, cu precădere în rocile din crusta pământului, dar şi în apa de mare.
Corpul uman conţine aproximativ 26 g de magneziu: 60% se află în oase, 40% se găseşte în muşchi, şi numai 1% este conţinut de sânge.
Magneziul în alimentaţie
Deoarece corpul nostru nu poate produce magneziu, trebuie să procurăm magneziu din alimente, se recomandă 300-400 mg de magneziu zilnic pentru adulţi.
Cu toate că magneziul este foarte comun în alimentele de origine vegetală şi animală, conţinutul acestuia variază considerabil. În special un conţinut ridicat de magneziu îl au: mazărea şi fasolea, zarzavaturile verzi, cerealele şi apele minerale.
Cine are nevoie de un supliment de magneziu? Copii şi adolescenţi Dieta
Este necesară asigurarea administrării suplimentare de magneziu pentru copii şi adolescenţi, deoarece este deosebit de important pentru perioada de creştere şi dezvoltare.
Dietele menite să reducă greutatea corporală pe calea nutriţiei sărace în calorii sunt de regulă foarte dezechilibrate şi nu îndeplinesc necesarul zilnic de magneziu.
Sportivi Persoane în vârstă Sarcină şi perioada de alăptare
În timpul activităţilor sportive, corpul consumă o cantitate însemnată de magneziu datorită activităţii musculare crescute; adiţional mai mult magneziu este eliminat în timpul transpiraţiei. Pentru a menţine activitatea musculară şi forma fizică pe termen lung, toţi sportivii trebuie să compenseze pierderile de magneziu în faza de regenerare.
O dată cu înaintarea în vârstă, nivelul activităţii fizice scade şi cu aceasta şi raţia de hrană. Din această cauză, persoanele în vârstă ar trebui să aibă în mod special grijă ca aportul de magneziu să fie adecvat.
Femeile însărcinate şi mamele care alăptează necesită un aport mai mare de magneziu (310 şi respectiv 390 mg/zi).
O administrare adecvată este foarte importantă pentru a asigura o perioadă de sarcină fără probleme şi o dezvoltare sănătoasă a bebeluşului. Diabetici Stres şi oboseală
Datorită nivelului ridicat de zahăr în sânge la diabetici, eliminarea urinei este crescută, ceea ce rezultă în pierderi de magneziu. Ca un rezultat al nutriţiei cu puţine calorii, necesarul ridicat de magneziu nu poate fi îndeplinit.
În aceste situaţii, nevoia de magneziu a organismului este crescută, hormonii de stres, adrenalina şi noradrenalina îngustează vasele de sânge crescând tensiunea şi pulsul. Deficienţele de magneziu în aceste cazuri se reflectă prin intensificarea simptomelor de stres, lipsa de concentrare, forma fizică slabă, persoana devenind mai tensionată, nervoasă, agitată şi irascibilă. La pacienţii cu migrenă poate creşte frecvenţa atacurilor.
Când este necesar un aport suplimentar de magneziu?
Stresul şi factorii de mediu fac deseori mai dificilă menţinerea unei diete care să îndeplinească necesarul zilnic.
Datorită unui stil de viaţă alert şi a tehnicilor moderne din agricultură, chiar dacă avem o dietă echilibrată, o mare parte din minerale sunt pierdute în timpul procesării şi preparării alimentelor.
Cum se manifestă deficienţa de magneziu? Musculatură Inima
Semne tipice ale deficienţei de magneziu sunt crampele dureroase ale gambelor, pulpelor, tensiuni ale musculaturii gâtului, cefei şi umerilor. Muşchii tensionaţi semnalează o stare generală de tensiune a corpului de obicei conectată cu stări de stres, nervozitate, convulsiile pleoapelor şi tremuratul degetelor.
În procesele biochimice din organism, magneziul este deseori un adversar al calciului şi asigură ca efectul general - stimulativ - al acestuia să nu scape de sub control. Deficienţa de magneziu poate creşte incidentele de dureri de inimă şi disturbări ale ritmului cardiac.
