Să ne imaginăm pentru câteva clipe Preoţia ca un soare ce apune şi se stinge. Ce se va alege de cultul lui Dumnezeu, de sacramente, de sfânta Euharistie, de cuvântul lui Dumnezeu, de credinţă, de caritate? E greu de imaginat...
Dar acum să ne imaginăm contrariul! Şi anume, că pământul este plin de aleşii Domnului, de preoţi mulţi şi sfinţi; atât de sfinţi încât se apropie de sfinţenia apostolilor! Nu ar trebui oare ca această imagine să ne îmbucure pe toţi?
Dragă tinere! Roagă-te pentru ca Domnul să trimită lucrători în secerişul său, dar în acelaşi timp implică-te în această misiune.
Te întrebi ce este vocaţia?
Vocaţia înseamnă chemare. În Isus Cristos fiecare este chemat să descopere chipul Tatălui. Fiţi sfinţi după cum Tatăl vostru din ceruri este sfânt! Vocaţie la sfinţenie, la care fiecare este chemat să răspundă în propria stare de viaţă. Iată, aici găsim sensul diverselor chemări. Iar între chemări, între misiunile încredinţate, este şi chemarea la sfânta Preoţie. În sinteză această chemare constă în: vestirea evangheliei; călăuzirea oamenilor spre Dumnezeu; a fi instrument al harului lui Dumnezeu prin intermediul sacramentelor, mai ales prin sfânta Euharistie şi Spovadă; ajutorul dat fraţilor.
Vocaţia la sfânta Preoţie este chemarea de a colabora cu toţi cei de bunăvoinţă pentru realizarea împărăţiei lui Dumnezeu, în primul rând cu episcopul în comuniune cu Sfântul Părinte papa, de a fi în lume un semn al unei iubiri faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni.
Cum poţi să ştii dacă eşti chemat la o astfel de stare de viaţă? Se aude oare o voce sau ai parte de o experienţă particulară, specială? Simţi oare ceva deosebit în interiorul fiinţei tale?
Sunt puţini dintre cei chemaţi care au simţit o manifestare supranaturală particulară, personală. Chemarea este un dar gratuit prin care Dumnezeu respectă omul, condiţia umană.
Dumnezeu nu forţează uşa sufletului, dar ne vorbeşte la "urechea inimii". Fă linişte în tine şi în jurul tău ca să-l auzi. A simţi chemarea nu înseamnă să dai un răspuns în grabă, ci să simţi dorinţa de a da un răspuns invitaţiei lui Dumnezeu, aşa cum crezi tu că e mai bine pentru tine. Conştient că tot ceea ce Domnul propune şi cere este mereu mai bine pentru tine, deoarece el este iubire.
Cine te poate ajuta? Ce trebuie să faci?
Nu poţi descoperi singur voinţa lui Dumnezeu în ceea ce priveşte vocaţia la sfânta Preoţie, mai ales la început. Ai nevoie să discuţi cu un preot, care să te ajute să discerni cu claritate chemarea pe care ai primit-o.
Doreşti să te faci preot, dar unele lucruri din această stare de viaţă nu le cunoşti? Responsabilitatea te înspăimântă? Este semn că nu eşti chemat?
Nu! Fiecare alegere ce angajează întreaga viaţă este alcătuită din trudă şi teamă. Viaţa de sărăcie, castitate şi de ascultare nu este un preţ pe care trebuie să-l plăteşti pentru un vis, dar este condiţia pentru ca viaţa de preot să fie o viaţă închinată lui Dumnezeu, cu Dumnezeu şi pentru oameni. Teama poate fi un semn al atenţiei, conştientizării şi al dorinţei sincere pentru ceva nobil şi frumos. Nu trebuie să-ţi fie frică să dai un răspuns pozitiv lui Dumnezeu. Singura teamă constă în a nu răspunde celui care te iubeşte şi care îţi cere să-l iubeşti într-o formă de viaţă deosebită. Răspunde la darul pe care Dumnezeu ţi-l face!
