La Editura "Presa Bună" a apărut volumul III din Ion H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii populare. Tipărită la Vatican în condiţii grafice deosebite, cartea este un impresionant volum de documente etno-folclorice, adunate de autor pe parcursul unor îndelungi cercetări în aproape 200 de localităţi ale Diecezei de Iaşi.
Cartea a fost lansată mai întâi la Iaşi (vineri, 16 decembrie 2005), la Bacău şi la Săbăoani (miercuri, 28 decembrie 2005), apoi la Bucureşti (vineri, 20 ianuarie) şi la Cluj (vineri, 27 ianuarie).
După un excurs bibliografic este studiată poezia obiceiurilor calendaristice şi a obiceiurilor familiale, după care sunt tratate literatura populară şi folclorul muzical. Volumul se încheie cu o bibliografie, rezumate în franceză, engleză, italiană, germană şi cu indici de jocuri populare, de nume şi de cuvinte; în anexă sunt prezentate 66 de ilustraţii.
După apariţia volumul I, în anul 1998 (279 de pagini, format A4), care tratează despre arhitectura tradiţională, textilele de interior şi portul popular de sărbătoare, şi a volumului II apărut în 2002 (500 de pagini, format A4), care tratează despre obiceiurile familiale şi calendaristice, în cele 650 de pagini ale celui din urmă volum, Ion H. Ciubotaru prezintă spiritualitatea populară: poezia obiceiurilor tradiţionale, literatura populară şi folclorul muzical.
Pe lângă PS Petru Gherghel, cei de la Departamentul de Istorie şi de la Editura "Presa Bună", cei mai buni colaboratori, aşa cum o afirmă şi domnul profesor în introducere, au fost locuitorii satelor, creatorii şi artizanii civilizaţiei ţărăneşti.
În Moldova sunt aproape 250.000 de catolici în 130 de parohii. Care este originea lor? Cine sunt ei? Cum se explică portul popular şi obiceiurile lor? Sunt întrebări la care cele trei volume dau un răspuns argumentat ştiinţific.
Autorul precizează în concluzia celui de-al treilea volum: "Cele trei volume pe care le-am consacrat universului culturii populare din satele catolicilor moldoveni stau mărturie pentru identitatea românească a celor mai mulţi dintre credincioşii Diecezei de Iaşi. Străini de intrigile ce s-au urzit mereu în jurul lor, locuitorii acestor vechi meleaguri moldave şi-au continuat existenţa de veacuri, cu dragoste de ţară şi respect pentru valorile naţionale, rămânând ceea ce au fost din moşi-strămoşi: români catolici!".
Astfel, autorul arată cum modul de a-şi construi casele, poezia, portul de sărbătoare, cântul... oamenilor din Moldova vorbesc despre identitatea lor.
În afară de identitate, cele trei volume vorbesc despre idealurile şi credinţele, speranţele şi bucuriile celor ce sunt bunii şi străbunii catolicilor din Moldova. Citind cele trei volume eşti invitat să descoperi cum unele obiceiuri precreştine au fost încreştinate mai mult, altele mai puţin... În cercetările autorului descoperi cum din toate formele de exprimare populară ale oamenilor din Moldova nu lipseşte credinţa în Dumnezeu... Textele şi evenimentele Sfintei Scripturi sunt prezente în cântările şi în urările lor, în obiceiurile de naştere, de la nuntă sau de la înmormântare... Dumnezeu este cel care dă roada, din darul lui sunt toate, el este cel care le orânduieşte pe toate, oferă ajutor oamenilor şi le dă sănătate.
Într-o emisiune la Radio România Actualităţi, autorul declară: "Nu este un secret pentru nimeni că au existat voci care i-au asimilat (pe catolicii din Moldova) cu o populaţie maghiară ceea ce cercetările române nu puteau să contrazică atâta vreme cât nu a existat o investigaţie specială a fenomenelor de care discutăm. În proporţie covârşitoare credincioşii catolici din Dieceza de Iaşi sunt români prin naştere, prin formaţie, prin mentalitate, prin zestrea etnoculturală pe care o conservă şi pe care o aduc de dincolo de vreme... Relaţiile care se fac în permanenţă în cele trei volume, însumând aproape 1.400 de pagini, fac trimiteri la Dobrogea, la Bihor, la Câmpia Dunării, la Basarabia încât este o cercetare asupra culturii populare tradiţionale româneşti în ipostazele ei mai puţin cunoscute".
