Fumatul este un factor de risc important pentru numeroase boli, unele dintre ele potenţial fatale, inclusiv cancerul de plămâni, esofag, stomac, emfizemul pulmonar, bronşita cronică, arterita şi afecţiunile cardiace.
Fumatul este direct răspunzător pentru unele modificări importante ale funcţiilor unor organe şi sisteme ale organismului uman, inclusiv sistemul digestiv.
Estimările curente indică faptul că la nivel mondial, aproximativ o treime din adulţi fumează. În prezent, există tendinţa ca bărbaţii să fumeze mai puţin, în timp ce femeile şi adolescenţii de ambele sexe par să fumeze mai mult decât în deceniile anterioare.
Efecte dăunătoare
S-a demonstrat faptul că fumatul are efecte dăunătoare asupra fiecărui segment al sistemului digestiv, contribuind la unele dereglări comune, de genul arsurilor gastrice şi esofagiene sau a ulcerelor tubului digestiv. De asemenea, fumatul măreşte riscul de apariţie al bolilor inflamatorii intestinale cronice şi posibilitatea apariţiei litiazei biliare (pietre la fiere). Fumatul afectează ficatul, prin schimbarea modului în care acest organ metabolizează medicamentele şi alcoolul, pentru a le face netoxice pentru organism. Dacă ar fi să luăm în calcul numai bolile pe care le poate cauza tubului digestiv, sunt suficiente motive care să convingă un individ cu inteligenţă să se gândească să înceteze cu fumatul.
Afectarea esofagului
Pirozisul (arsurile gastrice) este extrem de frecvent printre oamenii societăţii moderne. Arsurile gastrice se produc atunci când sucurile gastrice acide care se produc normal în stomac, refulează în esofag - segmentul de tub digestiv care face legătura dintre cavitatea bucală şi stomac.
În mod normal, în partea de jos a esofagului există un muşchi sub forma unui inel (sfincterul esofagian inferior), care acţionează ca o supapă, lăsând circuitul alimentelor posibil doar dinspre cavitatea bucală spre stomac, nu şi invers. Astfel, secreţia acidă din stomac nu poate trece înapoi către esofag, a cărui mucoasă nu rezistă la acţiunea acidă a sucului gastric. Fumatul scade puterea de strângere a acestui muşchi esofagian, făcând posibilă trecerea sucului gastric acid în esofag, mai ales atunci când creşte presiunea în stomac, cum se întâmplă în obezitate, tuse, constipaţie, mese prea abundente, exces de băuturi gazoase etc.
Prin acest mecanism, mucoasa esofagului se inflamează, apărând boala numită esofagita de reflux. În evoluţia ei, aceasta poate să ducă la sângerări sau chiar la cancer al esofagului.
Fumatul pare să favorizeze trecerea bilei produsă de ficat în stomac, în loc să se verse în intestinul subţire; conţinutul gastric fiind cu atât mai dăunător mucoasei esofagului. Dar, în afară de mecanismul descris, fumatul poate ataca esofagul direct, favorizând apariţia cancerului esofagian.
Ulcerul gastric
Ulcerul reprezintă apariţia unei "răni" la nivelul mucoasei (foiţa de celule care acoperă stomacul prin interior) stomacului sau duodenului. Există numeroşi factori de risc în apariţia ulcerului gastric sau duodenal: abuzul de alimente prea calde sau reci, consumul de condimente (piper, usturoi, ardei iute etc.), alcoolul, cafeaua, unele medicamente (tip aspirină, prednison etc.) luate timp îndelungat, mesele la ore neregulate, stresul, fumatul.
Cercetările au arătat că nefumătorii fac mai rar ulcer decât fumătorii, iar şansa de vindecare a ulcerului este mai mare la nefumători, la fel şi riscul de apariţie a complicaţiilor sau dispariţia simptomelor cu tratament sau regim alimentar.
Afectarea ficatului
Ficatul este un organ important care îndeplineşte multe funcţii. Pe lângă alte lucruri, ficatul este răspunzător de a acţiona asupra anumitor medicamente, a alcoolului şi a altor substanţe toxice pe care le transformă în substanţe netoxice, eliminate din organism prin intermediul materiilor fecale sau de către rinichi.
De asemenea, fumătorii fac mai frecvent litiaza biliară decât nefumătorii.
Dr. Doina Lucia Amza, medic primar
