Migrena este o maladie cu manifestări paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 de ore, de intensitate moderată sau severă, care alterează frecvent activitatea cotidiană şi se amplifică la efort fizic. Cefaleea este asociată cu greţuri, vome, fonofobie şi fotofobie. După acces urmează o stare de somnolenţă şi de extenuare.
Specialiştii spun că un rol important în apariţia migrenei îl joacă factorii genetici. Dacă ambii părinţi au fost sensibili la accesele unei dureri de cap, atunci în 90% dintre aceste cazuri această neplăcere este moştenită şi de către copii. După părerea altora, se moşteneşte nu boala însăşi, ci predispoziţia sistemului vascular al creierului către o reacţie sau alta la diferiţi factori excitanţi.
Mai frecvent se întâlnesc două forme de migrenă: migrena fără aură (comună) şi migrena cu aură, clasică sau asociată.
Migrena se manifestă printr-o durere de cap care pulsează, care creşte în intensitate în cazul muncii fizice sau al mersului. În acest timp, în afara durerii de cap foarte puternice, persoana respectivă dezvoltă stări de greaţă, vărsături, nesuportând lumina puternică şi zgomotele.
La început, senzaţiile neplăcute sunt localizate în zona frunţii, a globului ocular, cel mai adesea în partea dreaptă.
Caracterul bolii este dominat de o durere care pulsează. Foarte rar durerea dă şi junghiuri sau umflături.
Durerea este însoţită de scăderea pragului de reacţie a organelor de simţ, ceea ce se manifestă mai ales prin reacţii patologice la lumina puternică, la zgomote, la mirosurile tari. Chiar şi un contact delicat cu pielea devine de nesuportat. La unele persoane se observă umflarea arterei temporale. Pe partea capului în care este localizată durerea se observă lăcrimarea ochiului, înroşirea globului ocular, adesea inflamarea regiunii din jurul sprâncenei.
Uneori apar iluziile vizuale: toţi oamenii, obiectele par a fi mai mici sau, dimpotrivă, alungite. Dacă tulburările vizuale apar din regiunea dreaptă, atunci durerea de cap este localizată în partea stângă şi viceversa.
Migrena simptomatică se întâlneşte rar (tumoare, malformaţie vasculară). Tratamentul crizelor poate fi făcut prin aplicarea de comprese reci sau calde, frecţia tâmplei, cafea puternică, o bucăţică de zahăr. Se recomandă evitarea activităţilor solicitante care amplifică cefaleea, ca şi alţi factori provocatori (stresul, oboseala, insuficienţa somnului, anumite produse alimentare). Pe lângă terapia medicamentoasă, în cazul migrenei se mai folosesc acupunctura, masajul, electrostimularea la nivelul pielii.
Un rol important în această perioadă îl are dieta, din care trebuie excluse produsele care conţin tiromina care are efect vasoconstrictor şi poate provoca accese migrenoase (ciocolată, cacao, nuci, citrice, fasole, roşii, ţelină, brânzeturile) ca şi alcoolul. Pe de altă parte, unele studii au dovedit că folosirea medicamentelor în exces şi fără sfatul medicului constituie aproximativ 20% din cazurile de migrenă.
Dr. Doina-Lucia Amza, medic primar
