- Beiuş A. (Bacău). "În anul 1979 am cumpărat cu zdelcă de la un vecin suprafaţa de 1.200 m.p. teren, iar pe acest teren am construit o casă în care locuiesc şi în prezent. Deoarece la vremea respectivă nu se puteau încheia acte la notariat am încheiat un act scris de mână, iar vecinul meu s-a obligat ca, atunci când va fi posibil, să meargă să încheiem actele la notariat, dar în prezent refuză, pretinzând să-i mai achit nişte bani".
Este adevărat că în perioada în care aţi cumpărat terenul, era în vigoare o lege care interzicea vânzarea terenurilor, acestea fiind scoase din circuitul civil, adică ele nu puteau forma obiectul unui contract de vânzare-cumpărare, dar în prezent aveţi posibilitatea să încheiaţi actul la notariat în formă autentică. Dacă vânzătorul refuză acest lucru, trebuie să promovaţi o acţiune în obligaţia de a face prin care instanţa de judecată să oblige partea care refuză să se prezinte la notariat să încheie actul de vânzare-cumpărare în formă autentică, cu obligarea acesteia şi la plata unor daune cominatorii (o sumă de bani) până la îndeplinirea obligaţiei. În cazul în care nu va executa această obligaţie, atunci va trebui să promovaţi şi o acţiune prin care să solicitaţi instanţei să dea o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare pentru terenul cumpărat, hotărârea fiind actul de proprietate al dv. De menţionat că în practica judiciară uneori cumpărătorul îl notifică pe vânzător prin executorul judecătoresc să se prezinte la notariat în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare, iar ulterior promovează acţiune pentru darea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, fără să mai promoveze în prealabil o acţiune în obligaţia de a face. Acţiunea în obligaţia de a face se timbrează cu 171.000 lei taxă timbru şi 3.000 lei timbru judiciar, iar hotărârea care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare se timbrează la valoare, în funcţie de zona în care se află terenul.
- Filip A. (Bacău). "În anul 2002 m-am judecat cu fratele meu pentru o moştenire. Prin hotărârea judecătorească acesta a fost obligat să-mi achite o sumă de bani deoarece el a rămas în casa părinţilor, dar nici în prezent nu mi-a dat-o, deşi are posibilităţi".
În cazul în care părţile din proces nu execută de bunăvoie hotărârile judecătoreşti, atunci partea nemulţumită poate să ceară investirea hotărârii cu formă definitivă şi titlu executoriu, iar ulterior, cu această hotărâre, se va adresa unui executor judecătoresc în vederea executării silite a hotărârii. Cererea cu privire la investirea hotărârii cu formă definitivă şi titlu executoriu se adresează instanţei de fond şi se va timbra cu 51.000 lei taxă timbru şi 3.000 lei timbru judiciar. O hotărâre judecătorească se poate executa în termen de trei ani de zile de la data la care aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă, după acest termen executarea hotărârii fiind prescrisă (nu mai poate fi executată, dacă nu se dovedeşte că partea care putea să ceară acest lucru se află într-una din situaţiile prevăzute de Codul de procedură civilă în care a fost împiedicată să pună în executare hotărârea).
- V. Bordeianu (Şcheia, judeţul Iaşi). "Care este termenul de declarare a apelului şi recursului în dosarele penale?"
Termenul de declarare a apelului şi recursului în dosarele penale este de 10 zile şi curge de la pronunţarea hotărârii pentru partea care a fost prezentă la dezbaterea fondului şi de la comunicarea hotărârii pentru partea care n-a fost prezentă la dezbaterea fondului pricinii".
Mihaela Ciobanu, avocat