Pentru a şasea oară, în perioada 10-12 septembrie, Uniunea Polonezilor din România cu sediul la Suceava a organizat Zilele Culturii Polone desfăşurate sub deviza "Mai aproape unii de alţii".
A intrat deja în tradiţia Zilelor Culturii Polone ca cea de-a treia zi a manifestărilor să fie dedicată unei comunităţi rurale de polonezi bucovineni. Alegerea s-a oprit, de data aceasta, la satul Pleşa, com. Mănăstirea Humorului. Alegerea a fost motivată de împlinirea a 100 de ani de la sfinţirea bisericii din această localitate întemeiată în 1836.
După multe decenii, locuitorii Pleşei şi-au văzut visul cu ochii, acela de a avea biserica lor, ea a fost sfinţită în 1904 purtând hramul "Sfânta Ana". Pe rând, biserica a aparţinut parohiilor Gura Humorului şi Soloneţu Nou, pentru ca din ianuarie 2003 să fie afiliată Parohiei Poiana Micului, paroh fiind în prezent pr. Marius Bucevschi. În altarul central tronează statueta patroanei satului şi bisericii: sfânta Ana.
După 1989, biserica a fost renovată din temelii, iar locuitorii satului au avut cinstea de a primi pe Excelenţa sa Petru Gherghel, episcop de Iaşi, care a resfinţit biserica în ziua de 26 iunie 1993.
În ziua de 12 septembrie, la ora 12.00, s-a celebrat sfânta Liturghie pentru a marca centenarul bisericii din Pleşa. Au participat invitaţii la Zilele Culturii Polone, consulul Republicii Polone la Bucureşti, Marian Borys Sekala, delegaţia voievodatului Silezia condusă de Jan Grela, delegaţia voievodatului Lubuski condusă de Edward Fedko, reprezentanţi ai autorităţilor locale, numeroşi credincioşi din Soloneţu Nou, Poiana Micului şi alte localităţi bucovinene, reprezentanţi ai comunităţilor poloneze din Suceava, Bucureşti, Iaşi, Constanţa. Liturghia a fost oficiată de episcopul Petru Gherghel în prezenţa prelaţilor veniţi din Polonia: Jerzy Pawlik din Katowice, Tadeusz Pater din Przemy?l, Andrzej Ziólkowski din Cracovia şi capelanul muntenilor, Czadca, Wladyslaw Hejmej. Au fost prezenţi şi preoţii Stanislaw Kucharek din Chişinău, originar din Poiana Micului şi Ionuţ Strejac de la catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti. Dintre preoţii decanatului de Suceava au fost prezenţi: pr. paroh Marius Bucevschi şi pr. Ştefan Babiaş.
Prin nota sa religioasă, cea de a treia zi a manifestărilor din cadrul Zilelor Culturii Polone a dovedit, încă o dată, că dimensiunea spirituală face parte integrantă din viaţa cotidiană a polonezilor. Pentru cei peste 200 de locuitori ai acestui sat izolat pe înălţimile Obcinilor Bucovinei, această zi a reprezentat o sărbătoare cu semnificaţii deosebite ce nu va fi uitată şi despre care se va vorbi încă mult timp de acum înainte ca intrând în tradiţia orală ce va fi transmisă din generaţie în generaţie.
Stanislava Iachimovschi
*** Din istoria localităţii
Istoria acestei localităţi bucovinene este legată de emigrarea muntenilor (górale) din regiunea Czadca, situată la graniţa slovaco-polonă, în Bucovina. La începutul sec. al XIX-lea (1803) aceşti munteni s-au aşezat la periferia Cernăuţiului (suburbiile Clocucica şi Calceanca), dar şi în localităţi ca Tereblecea, Crasna Stara Huta ş.a.
Din cauza condiţiilor grele de trai, o parte dintre cei stabiliţi aici au decis să se aşeze în altă parte a Bucovinei, înaintând în 1835 o petiţie administraţiei districtului Cernăuţi prin care cereau să li se aprobe aşezarea pe teritoriul domeniului Ilişeşti, la sud de muntele Pleş (734 m), denumirea transformată fiind ulterior în Pleşa. În urma aprobării cererii, 16 familii de munteni polonezi (24 după alţi autori) au întemeiat, în 1836, colonia Pleş, aşezată de-a lungul drumului militar austriac, mai la sud de Soloneţu Nou.
Numărul locuitorilor Pleşei s-a menţinut aproximativ constant, de la întemeierea satului până astăzi. În anul 1857 în Pleşa locuiau 141 de persoane, în 1880 - 217, în 1890 - 216 în 1900 - 210, în 1910 - 254, în 1930 - 259, în 1967 - 250 (47 de familii după Emil Biedrzycki), 210 persoane conform recensământului populaţiei din 7 ianuarie 1992.
