Eugenia Ravasco

În ziua de 27 aprilie 2003, papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o, alături de Giacomo Alberione, Marco d'Aviano, Maria Cristina Brando, Maria Domenica Mantovani, Giulia Salzano, şi pe Eugenia Ravasco (1845-1900), fecioară, fondatoare a Congregaţiei Fiicele Preasfintelor Inimi a lui Isus şi a Mariei.

Eugenia Ravasco s-a născut la Milano la 4 ianuarie 1845 şi este a treia din cele şase fiice ale bancherului genovez Francesco Matteo şi a nobilei doamne Carolina Mozzoni Frosconi. A fost botezată în bazilica "Sfânta Maria a Patimii" şi a primit numele de Eugenia-Maria. În 1848, după moartea tinerei soţii, tatăl s-a întors la Genova. Eugenia a rămas la Milano, împreună cu sora sa Constanţa şi au fost date în grija mătuşii lor Marietta Anselmi. Ea, precum o mamă adevărată, s-a îngrijit de creşterea lor, educându-le cu iubire, dar şi cu fermitate. Eugenia, plină de viaţă şi expansivă, a considerat-o drept mamă şi s-a apropiat foarte mult de ea. În 1852 s-a întâlnit cu toată familia la Genova, unde s-au stabilit definitiv. Aici l-a întâlnit pe unchiul Luigi Ravasco care a luat parte, de asemenea, la formarea ei.

După trei ani, în martie 1855, a murit şi tatăl. Unchiul, Luigi Ravasco, bancher şi creştin convins, doreşte să ia în grija sa pe nepoţii orfani.

La 21 iunie 1855, în biserica "Sf. Ambrozie" din Genova, la zece ani, a primit prima sfântă Împărtăşanie şi Mirul. Din acea zi s-a simţit mai atrasă de misterul prezenţei lui Isus în Euharistie, încât dacă trecea prin faţa unei biserici, intra pentru a adora preasfântul Sacrament. Cultul pentru sfânta Euharistie devine un punct principal al spiritualităţii sale, împreună cu devoţiunea către inima lui Isus şi a Mariei Neprihănite.

La 31 mai 1863, în biserica "Sfânta Sabina" din Genova, unde intrase pentru a-l saluta pe Isus euharisticul, printre cuvintele preotului care în acel moment vorbea credincioşilor, Eugenia Ravasco înţelege invitaţia divină la "a se consacra pentru a face binele din iubire pentru inima lui Isus". A fost evenimentul care i-a iluminat viitorul şi i-a schimbat viaţa. Sub îndrumarea directorului spiritual a încredinţat, fără rezerve, la dispoziţia lui Dumnezeu toate forţele minţii şi ale inimii.

La 6 decembrie 1868, la 23 de ani, a fondat Congregaţia Fiicele Preasfintelor Inimi a lui Isus şi a Mariei, cu misiunea de "a face binele", în special pentru tineri. Proiectul educativ al maicii Ravasco era de a educa tinerii şi de a-i forma la o viaţă creştină solidă, deschisă, pentru a fi "cetăţeni cinstiţi în mijlocul societăţii şi sfinţi în cer"; a dorit să-i educe, propunându-le lor sfinţenia ca scop al vieţii.

În anul 1884, împreună cu alte surori, Eugenia Ravasco a făcut profesiunea perpetuă. A lucrat mult pentru dezvoltarea şi consolidarea institutului care, aprobat de Biserica diecezană, a devenit de drept pontifical în 1909. Ţelul său în viaţă era "a trăi abandonată lui Dumnezeu şi în mâinile Mariei Neprihănite".

În 1892 a reuşit, cu preţul a numeroase sacrificii şi umilinţe, construirea unui edificiu în piaţa Carignano din Genova, cu numele "Casa pentru tinerele lucrătoare". Cu doi ani înainte de a muri, încrezătoare în providenţa divină, a construit un teatru pentru momentele de relaxare ale tinerelor din oratoriu şi ale numeroaselor asociaţii ale institutului, inspirându-le bucuria unei atmosfere educative mai bună: "Fiţi bucuroase - repeta - distraţi-vă, dar sănătos..."; şi către surori: "Bucuria voastră atrage alte inimi să se încredinţeze Domnului".

Eugenia Ravasco a murit la Genova, la 55 de ani, în casa mamă a institutului, în dimineaţa de 30 decembrie 1900. Cuvintele sale de rămas bun au fost: "Vă las toate în inima lui Isus".

În 1948, cardinalul Giuseppe Siri, arhiepiscopul de Genova, a introdus cauza de beatificare. La 1 iulie 2000, anul jubiliar, papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut eroicitatea virtuţilor şi a declarat-o venerabilă.