Vizita pastorală a papei Ioan Paul al II-lea în Bosnia-Herţegovina, care a avut loc în ziua de 22 iunie, a fost a 101-a călătorie apostolică în străinătate a Sfântului Părinte şi a doua călătorie în Bosnia-Herţegovina, prima fiind o vizită la Sarajevo în aprilie 1997. Vizita a avut ca moto cuvintele lui Cristos: "Fericiţi cei curaţi cu inima" (Mt 5,8). Din partea Conferinţei Episcopale Române, la vizita papei a luat parte PS Alexandru Mesian, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj.
După o scurtă ceremonie de sosire, la aeroport, papa a mers la o mănăstire franciscană de lângă oraşul Banja Luka. Principalul eveniment al acestei vizite l-a constituit beatificarea unui laic de origine croată. În cadrul ceremoniei religioase papa Ioan Paul al II-lea, în prezenţa a peste 50.000 de persoane, l-a prezentat tinerilor catolici ca model pe noul fericit croat Ivan Merz născut în 1896 la Banja Luka, în Bosnia ocupată de imperiul austro-ungar, în sânul unei familii liberale. Ivan Merz a studiat la Universitatea din Viena până în 1916, când a fost trimis pe front, în timpul primului război mondial. După terminarea războiului şi încheierea studiilor la Paris, a devenit un promotor al mişcării liturgice din Croaţia şi un pionier al Acţiunii Catolice în ţara sa. A murit în faimă de sfinţenie, în 1928, la vârsta de 32 de ani.
Sfântul Părinte le-a înmânat tinerilor prezenţi la Liturghie o cruce şi i-a îndemnat să primească crucea glorioasă a lui Cristos în viaţa lor, şi urmând exemplul fericitului Ivan să fie mărturisitori ai frumuseţii cultului creştin şi să exprime în viaţa lor ceea ce au primit în credinţă.
În predica din timpul celebrării euharistice, suveranul pontif a mai făcut şi un puternic apel la reconciliere şi a cerut iertare pentru greşelile pe care fiii Bisericii Catolice le-au comis în această ţară. "În adâncul inimii se află rădăcina oricărui bine şi, din păcate, a oricărui rău. Acolo trebuie să se producă schimbarea, prin care se va putea reînnoi ţesutul social şi se vor putea instaura relaţii umane deschise spre colaborare între puterile active din ţară", a explicat Sfântul Părinte. Papa a asigurat că "numai într-un climat de adevărată reconciliere, amintirea atâtor victime nevinovate şi sacrificiul lor nu vor fi în zadar, ne vor încuraja să construim relaţii noi de fraternitate şi de înţelegere". "Din acest oraş, marcat de-a lungul istoriei de atâta suferinţă şi de atâta sânge, îl implor pe Domnul atotputernic să aibă milă de vinovăţiile comise împotriva omului, a demnităţii şi libertăţii sale chiar şi de către fiii Bisericii Catolice, şi să sădească în toţi dorinţa iertării reciproce".
După-amiază, la întâlnirea cu episcopii catolici din Bosnia-Herţegovina, papa a abordat o altă temă importantă: pregătirea pentru întoarcerea acasă a refugiaţilor care au fost alungaţi din casele lor din Bosnia în timpul războiului din 1991-1995.
În finalul acestei vizite, suveranul pontif s-a întâlnit şi cu Consiliul Interreligios din regiune, care include lideri religioşi reprezentând diferitele credinţe din Bosnia: ortodocşi, catolici, musulmani şi evrei. Papa s-a întors la Roma în seara aceleiaşi zile de 22 iunie, vizita durând doar 13 ore.
Sr. Ana Celmare
