În diverse afecţiuni se poate folosi cu succes terapia cu miere şi alte produse naturale, alături de medicamente, şi aceasta cu acceptul medicului curant.

Mierea, pe lângă faptul că este un aliment complex, are şi efecte terapeutice, prin bogăţia ei în vitamine (în special vitamina C), minerale (fier, cupru, calciu, potasiu, sodiu, magneziu) şi prin rolul său antibacterian (distruge microbii şi bacteriile).

Mierea, datorită calităţilor sale, este folosită cu efect benefic în multiple afecţiuni:

- În hipertensiunea arterială, acţionând ca un adevărat "magnet" pentru apă, atrage surplusul de lichid din sânge şi prin aceasta contribuie la scăderea tensiunii arteriale; fiind şi un calmant, ea uşurează şi tulburările nervoase provocate de hipertensiune;

- În insomnie: o lingură de miere luată după fiecare cină combate insomnia;

- Alcoolismul: mierea este considerată un adevărat antidot în alcoolism, fiind administrată, în doze progresive, în curele de dezalcoolizare;

- Arsurile: mierea, aplicată pe rană, produce o vindecare rapidă şi dispariţia usturimilor.

- Tusea: următorul remediu poate fi aplicat atât copiilor cât şi adulţilor: se fierbe o lămâie la foc mic timp de 10 minute. Prin fierbere lămâia se înmoaie, astfel încât se obţine din ea o cantitate mai mare de suc. Lămâia se taie în două şi se stoarce bine într-un pahar. La sucul obţinut se adaugă două linguri de glicerină, apoi paharul se umple cu miere. De fiecare dată când se foloseşte, soluţia trebuie agitată. Se pot administra până la 6 linguriţe pe zi, micşorând numărul dozelor pe măsură ce tusea cedează.

- Enurezisul nocturn al copilului ("udarea" patului) poate fi combătut administrând copilului la ora culcării o linguriţă de miere. Mierea atrage şi reţine lichidul în timpul orelor de somn. Ulterior se poate o dată la 2 - 3 nopţi, până la suprimarea ei pe măsura vindecării.

Fagurele de miere constituie un excelent tratament pentru tulburările aparatului respirator. În tratarea sinuzitelor se recomandă mestecarea, timp de 15 minute, a unei linguriţe de fagure, lucru care se repetă la o oră, de 4 până la 6 ori. În zilele următoare, timp de o săptămână, se mestecă aceeaşi cantitate de fagure, dar o singură dată în zi. După mestecare, ceara se aruncă. Aceeaşi metodă se poate aplica şi în cazul rinitelor (guturaiul).

Oţetul de mere, un alt produs natural, cu multe aplicaţii în medicină, pentru a fi util trebuie să fie obţinut din mere întregi sfărâmate şi nu din coji, cotoare sau sâmburi. (Pe etichetă este specificat dacă este făcut din mere întregi).

Terapia cu oţet de mere este benefică în următoarele situaţii:

- Dureri cronice de cap: oţetul de miere este administrat în mod eficient sub formă de vapori. Într-un vas se pun oţet şi apă în părţi egale, vasul se pune să fiarbă la foc mic şi când încep să se ridice vapori, aceştia se inhalează timp de 75 de respiraţii.

- Dureri de gât (faringite, amigdalite) pot fi calmate practicând gargara cu soluţie de oţet de mere: o linguriţă la un pahar cu apă. Din această soluţie se ia din oră în oră câte o gură cu care se face gargară.

- Varicele: pe zona cu varice se aplică dimineaţa şi seara oţet de mere şi se masează uşor. Pe lângă aceasta se administrează de două ori pe zi câte 2 linguriţe de oţet de mere într-un pahar cu apă. După o lună de tratament efectele devin vizibile.

Uleiul de ricin este folosit în tratarea diverselor boli:

- Nevii ("negii") - seara şi dimineaţa se masează uşor cu ulei de ricin, timp de 20 de zile.

- Ulceraţiile, rănile, se cicatrizează uşor dacă pe ele se aplică ulei de ricin.

- Stimulează creşterea părului la copilul mic, prin masarea uşoară a pielii capului, de două ori pe săptămână, cu ulei de ricin.

- În bronşită, se aplică ulei de ricin pe piept, se masează uşor şi apoi se acoperă cu o pătură.

- Senzaţia de oboseală şi durere la nivelul picioarelor poate fi înlăturată aplicând şi masând uşor cu ulei de ricin, după care se pun ciorapi de bumbac.

Dr. Doina Lucia Amza, medic de familie