Camelia L. (Iugani). Referitor la răspunsul pe care ni-l solicitaţi în legătură cu restituirea împrumutului de 2000 de dolari pe care l-a contractat soţul dv. cu o terţă persoană din Paşcani şi despre care v-am răspuns în numărul din iunie al acestei reviste, având în vedere datele suplimentare pe care ni le-aţi transmis, facem următoarele precizări: Conform Codului de procedură civilă, o parte dintr-un proces, pârâtul sau reclamantul, se poate apăra singur în instanţă, poate apela la serviciile unui avocat sau poate solicita judecata în lipsă, urmând a-i fi comunicate toate actele de procedură. În cazul în care partea interesată nu se prezintă la proces, nu solicită judecata în lipsă şi nici partea adversă nu este prezentă, atunci conform art. 242 al. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă judecata cauzei se suspendă pentru lipsa părţilor. Acest lucru s-a întâmplat şi în cazul dv. Recurentul nu s-a prezentat la judecarea cauzei, iar avocatul dv. a lipsit nemotivat şi nici nu a solicitat judecarea în lipsă, motiv pentru care s-a suspendat cauza pentru lipsa părţilor. În acest moment, în condiţiile în care aveţi interes, aveţi posibilitatea să faceţi o cerere la Curtea de Apel Iaşi în care să solicitaţi repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii, hotărârea acestei instanţe fiind definitivă şi irevocabilă, iar dv. veţi putea să vă recuperaţi banii după restituirea dosarului la Judecătoria Paşcani.
Mihai B. (Roman). În anul 1993 am fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani cu suspendare pentru o faptă de furt calificat. De la acea dată şi până în prezent nu am mai avut nici o condamnare penală şi sunt angajat la o societate comercială încă din anul săvârşirii faptei. Care sunt condiţiile pentru reabilitare şi care este procedura?
Conform art. 137 din Codul penal, pentru admiterea cererii de reabilitare condamnatul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) nu a suferit o nouă condamnare în intervalul prevăzut de lege (în cazul dv. textul de lege prevede: în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de un an până la 5 ani, după trecerea unui termen de 4 ani la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate); b) îşi are asigurată existenţa prin muncă sau prin alte mijloace oneste, precum şi în cazul când are vârsta de a fi pensionat sau este incapabil de muncă; c) a avut o bună conduită; d) a achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, afară de cazul când partea vătămată a renunţat la despăgubiri sau când instanţa constată că cel condamnat şi-a îndeplinit în mod regulat obligaţiile privitoare la dispoziţiile civile din hotărârea de condamnare. În cazul dv., având în vedere datele comunicate, termenul de reabilitare s-a împlinit şi urmează să faceţi o cerere la Judecătoria în raza căreia domiciliaţi, solicitând reabilitarea judecătorească. La cererea de reabilitare va trebui să ataşaţi hotărârea de condamnare cu menţiunea că este definitivă şi acte din care să rezulte că îndepliniţi condiţiile menţionate mai sus (ex.: adeverinţă de la locul de muncă, caracterizări, dovada achitării prejudiciului etc.).
L.S. (Butea). "În anul 2001 am fost condamnat, în lipsă, la o pedeapsă de 500.000 amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, deşi nu am fost vinovat. Am declarat recurs, dar acesta mi-a fost respins, iar instanţa de recurs, deşi am solicitat, mi-a respins proba cu martori".
Este adevărat că nimeni nu poate fi obligat să se prezinte la judecată, în condiţiile în care nu doreşte, dar, aşa cum aţi constatat şi dv., faptul că nu v-aţi prezentat să vă formulaţi probe în apărare (acte, martori) nu v-a fost de ajutor, iar judecătorul a judecat cauza doar pe baza probelor administrate de partea vătămată (cel care v-a reclamat), iar sentinţa a fost dată pe baza aceloraşi probe. La recurs nu aţi avut posibilitatea să propuneţi probe, deoarece, aşa cum dv. aţi susţinut în scrisoare, l-aţi declarat peste termenul de 10 zile prevăzut de lege, iar recursul v-a fost respins ca tardiv. Conform art. 363 din Codul de procedură penală, termenul de recurs este de 10 zile, iar acest termen se calculează de la pronunţare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, iar pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, precum şi pentru inculpatul deţinut ori pentru inculpatul militar în termen care au lipsit la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. Din ceea ce ne-aţi relatat, rezultă că, deşi v-a fost comunicată copia de pe dispozitiv, recursul l-aţi declarat după o lună de la comunicarea acestei hotărâri, astfel încât în mod corect şi legal recursul v-a fost respins ca tardiv.
Mihaela Ciobanu, avocat