Experienţa exerciţiilor spirituale Profund marcată de invitaţia atât de familiară şi plină de încredere a Sfântului Părinte, mi-a fost mai uşor să aleg tema exerciţiilor spirituale pe care anual le trăim cu grupul de tineri angajaţi în animaţia locală-parohială. Anul acesta însă grupul s-a lărgit pentru a deschide posibilităţi noi şi altor tineri care caută sensul profund al existenţei şi bucuria de a trăi, fără teamă şi "ruşine" istoria lui Dumnezeu în istoria personală.
Duc in altum! Aceste cuvinte şi în noi răsună astăzi, încurajându-ne să ne amintim cu seninătate de trecutul nostru, să ne trăim cu pasiune prezentul şi să ne deschidem cu încredere spre viitor. Cristos este fundamentul şi centrul istoriei (NMI, nr. 5)... iar tinerii, a spus Sfântul Părinte, sunt un dar special al Duhului Sfânt. Ştiu să exprime o dorinţă profundă spre valorile autentice care îşi au în Cristos plinătatea (NMI, nr. 9).
Purtam în mine memoria altor ani de exerciţii (acesta fiind al cincilea), dar bucuria şi noutatea fiecăruia erau diferite: bogăţia pe care mi-o dăruiau, reflecţiile propuse, împărtăşirile de experienţe, entuziasmul care exploda din aceste întâlniri, reînnoiesc tot mai mult în mine dorinţa de a consolida acea binecuvântată dragoste a lui Dumnezeu pe care o descopăr pe chipul fiecărui tânăr sau persoană întâlnită.
"Pune tot ceea ce ai tu în iubirea de a-l sluji pe Isus. Vei aparţine cu totul aproapelui prin dragostea ta. Pentru iubirea lui Isus fii întreprinzătoare pentru a anima atâţia tineri care au nevoie. Pe toţi scrie-i în inima ta şi nu uita nici măcar de unul. Cei mai scumpi pentru tine să fie cei care au mai mare nevoie, cei neglijaţi de alţii, fără apărare şi fără ajutor. Nu obosi în a căuta ocazii pentru a-i iubi, mângâia şi îndrepta spre Isus... Pretutindeni mă urmăreşte mirele meu drag, nu ca să mă certe sau să mă pedepsească, ci pentru ca să mă ajute, să mă încurajeze, pentru ca să mă îmbogăţească cu harurile sale, să mă ferească de pericole, pentru ca să întreţină cu mine un continuu schimb de iubire şi de afecţiune" (Din scrierile spirituale ale sfintei Bartolomea - fondatoarea Institutului "Maria Bambina").
Exerciţiile spirituale au fost şi pentru mine o ocazie ca să recunosc această realitate. Am făcut experienţă concretă de cât de mult viaţa mea este marcată de această prezenţă, dar am atins-o cu mâna mea şi în cea a tinerilor.
"Urmărirea pretutindeni" a dat roade de simplitate, de o deschidere bucuroasă, de împărtăşire gratuită, de angajare şi colaborare în comuniune şi deci de sărbătoare.
M-a impresionat deosebit de mult, în comunicările de credinţă sau în dialogurile cele mai spontane, cât de mult Isus lucrează în viaţa fiecăruia în mod concret. El devine iniţiativă de întâlnire specială şi se naşte astfel dorinţa sinceră de a-l întâlni încă o dată, de a-i cunoaşte tot mai mult iubirea şi de a-l face cunoscut şi altora printr-o angajare personală. Au fost momente particulare în care am putut contempla singurul chip de iubire al lui Isus, prezent în istoria noastră, în mijlocul nostru şi în persoanele pe care le întâlnim. Şi aceasta mai ales prin predicile părintelui Alberto, sau prin mărturiile de viaţă care au exprimat adevărul şi concreteţea de "a trăi în Cristos". Acum pun totul în inima lui Dumnezeu, experienţa mea şi viaţa tinerilor care au participat la exerciţii. El nu va uita niciodată promisiunea pe care a făcut-o faţă de noi şi de aceea ne bucurăm, siguri fiind că suntem în mâinile unui Dumnezeu care ne iubeşte ca un Tată.
Duc in altum! Cu mult curaj şi entuziasm tineresc aşa cum numai tinerii o pot face.
Sr. Silvia Brandiu (Surorile "Maria Bambina")
* * *
Oameni noi într-o lume nouă
Nu au fost decât trei zile, dar atât de intense, încât bagajul acumulat are greutatea unor ani. Am văzut în jurul meu mulţi alţi tineri care l-au primit pe Isus în viaţa lor şi au dat mărturie de acest lucru prin viaţa lor, prin gesturile lor, prin însăşi prezenţa lor. Împreună am pornit la drum. Şi în mine s-a întâmplat ceva nou... s-a născut o nouă umanitate: angajamentul de a trăi prezentul cu bucurie, încredinţând timpul meu lui Dumnezeu, rugându-l să-mi dea putere ca să înfrunt cu seninătate şi curaj, ca un adevărat creştin, provocările de fiecare zi, şi să devin instrument şi semn de dragoste în mijlocul lumii în care trăiesc.
Un tânăr entuziast
