Urmarea lui Cristos în viaţa de zi cu zi În perioada 6-9 noiembrie s-a desfăşurat la Iaşi, la Teatrul Naţional, Cea de-a III-a Conferinţă a Bisericilor Creştine din România cu tema "Urmarea lui Cristos în viaţa de zi cu zi". Scopul Conferinţei a fost: "Cunoaşterea şi trăirea adevărurilor de credinţă date de Dumnezeu în cuvântul său, calea de însănătoşire a societăţii româneşti". Preasfinţitul Petru Gherghel a susţinut referatul: "Familia - leagănul vieţii". În cadrul Conferinţei au mai vorbit: PS Casian, episcop ortodox al Dunării de Jos, care a ţinut locul arhiepiscopului de Iaşi, ÎPS Daniel Ciobotea, prof. dr. James Houston, pr. Ioan Bota, pr. prof. Vasile Mihoc. Au fost mesaje din partea tuturor Bisericilor creştine şi din partea organizaţiei World Vision. Moderatorii principali au fost: PS Casian Crăciun, pr. Vasile Mihoc, pr. Alexandru Cobzaru şi pastorul Ioan Peia.
Peste 700 de reprezentanţi ai tuturor Bisericilor Creştine din România - ierarhi, preoţi, pastori, credincioşi - au participat în perioada 6-9 noiembrie la o nouă Conferinţă a Bisericilor Creştine din România.
Facilitată de Organizaţia Creştin-Umanitară World Vision, România (înfiinţată în 1950 în Coreea de Sud, activează în România din 1990 şi are sedii în: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Craiova, Constanţa şi Râmnicu Vâlcea), în cele şapte sesiuni plenare şi 20 de secţiuni pe grupuri, Conferinţa şi-a propus să găsească soluţii practice în rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă societatea românească. În centrul atenţiei au stat familia şi copilul: problemele grave care lovesc în familie şi soluţiile care se impun, misiunea Bisericii în familie şi societate, contribuţia Bisericilor la rezolvarea unor probleme ca sărăcia, degradarea valorilor familiei, abandonarea de către familii a peste 100.000 de copii, secularizarea societăţii prin mass-media, lipsa de educaţie creştină, starea precară de sănătate a naţiunii.
Din partea Bisericii Catolice au participat 120 de persoane (50 din Dieceza de Iaşi, 25 din partea Arhiepiscopiei de Bucureşti, 45 de la greco-catolici). În afara celor 15 voluntari, Dieceza de Iaşi a participat cu şapte moderatori pentru secţiunile care au acoperit diferite teme legate în special de familie şi de problema copiilor abandonaţi (pr. Cornel Cadar, pr. Egidiu Condac, dr. Maria Helena Bîrhală, dr. Iulia Ioana Vasiliu, Mariana Ghergu şi Paula Odette Muller Rozum). În cadrul adunărilor în plen, au cântat, alături de alte coruri ortodoxe şi protestante, şi corul Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif", dirijat de Mihai Bişoc, şi corul "Juvenes Ecclesiae" al catedralei romano-catolice Iaşi, dirijat de Maximilian Husariu. De asemenea, Editura "Presa Bună" a fost prezentă printr-un stand de cărţi.
"Considerând că bolile societăţii româneşti au în primul rând cauze spirituale, este notat în mesajul final al Conferinţei, Bisericile au identificat drept cale de însănătoşire a societăţii româneşti cunoaşterea şi trăirea adevărurilor de credinţă date de Dumnezeu în cuvântul său". Pentru atingerea obiectivelor propuse, Conferinţa a identificat câteva căi şi mijloace de realizare practică şi a propus câteva proiecte ecumenice. Printre soluţii au fost identificate: încurajarea lecturii individuale şi organizate a Sfintei Scripturi; pregătirea şi difuzarea materialelor creştine adecvate pentru formarea celor care la rândul lor formează copii; dezvoltarea de programe creştine în şi prin mass-media; recuperarea familiilor care nu cunosc şi nu trăiesc cuvântul lui Dumnezeu, prin implicarea creştinilor practicanţi; stabilirea unor zile naţionale de post şi de rugăciune pentru familie şi ţară. Dintre proiectele ecumenice amintim: iniţierea programului "O Biblie pentru fiecare familie"; introducerea în şcoli a unor ore de etică din perspectivă creştină; realizarea unei reţele de comunicare şi informare a Bisericilor asupra materialelor de studiu biblic existente în diferite Biserici.
"Se impune să lucrăm împreună, Bisericile şi creştinii din România pentru ca evanghelia să devină factor de referinţă nu numai în viaţa personală şi în familie, ci şi la nivelul întregii societăţi: în educaţie, în cultură, în administraţie, în domeniul sănătăţii, legislativ, juridic, economic şi în mass-media", a fost una din concluziile care s-a citit în plenul Conferinţei.
