Lecturi: Fap 10,25-26.34-35.44-48; Ps 97; 1In 4,7-10; In 15,9-17 Alb Psaltirea: săptămâna 2

Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefaţă pentru Paşti (II, III, IV sau V)

Antifoane și versete
Darul Duhului Sfânt s-a revărsat şi asupra păgânilor. Domnul şi-a descoperit dreptatea înaintea popoarelor. (sau Aleluia.) Dumnezeu este iubire. Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi.
Pasajul Evangheliei, extras din discursul lui Isus de la ultima Cină, condensează teme fundamentale din acel lung testament: iubirea Tatălui faţă de Fiul, iubirea Fiului pentru discipolii săi, iubirea discipolilor între ei, iubirea care devine dăruire totală, iubirea în alegerea lui Dumnezeu, iubirea în răspunsul omului, iubirea care se concretizează în păzirea poruncilor şi în "a rămâne", adică în intimitatea mutuală dintre Cristos şi discipoli. Unitatea de măsură a iubirii creştine este Cristos însuşi. Poruncii din Vechiul Testament: "Iubeşte-l pe aproapele ca pe tine însuţi" îi corespunde "cum eu v-am iubit pe voi". O iubire infinită, o iubire care nu are limite sau excepţii. Întocmai cum spuneau misticii orientali: "După Dumnezeu, consideră-l pe orice om ca pe Dumnezeu".

Sfântul Zilei

Fer. Ivan Merz, laic