Articolul analizează dialogul ebraic-catolic prin prisma angajamentelor ultimilor trei Papi. Ioan Paul al II-lea a spart gheaţa cu gesturi simbolice, Benedict al XVI-lea a accentuat forţa cuvântului, iar Francisc promovează umanitatea. Textul subliniază continuitatea și profunzimea relațiilor dintre cele două credințe.
Papa Francisc a vizitat Auschwitz-Birkenau, marcând o zi de tăcere și rugăciune pentru victimele Shoah. Pontiful s-a rugat în tăcere în Piața Apelului și în celula unde a murit sfântul Maximilian Kolbe, evitând discursurile pentru a onora memoria celor peste un milion de evrei uciși. A întâlnit și îmbrățișat supraviețuitorii lagărelor de concentrare.
Papa Francisc a sosit în Israel pentru un pelerinaj cu ocazia a 50 de ani de la întâlnirea istorică dintre papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagora. La Aeroportul Ben Gurion, în 25 mai 2014, Pontiful a subliniat importanța păcii, a dialogului și a recunoașterii dreptului statului Israel de a exista în pace, adresând un apel pentru soluția celor două state.
Articolul prezintă figura Vioricăi Agarici, președinta filialei de Cruce Roșie Roman, care a intervenit cu curaj în 3 iulie 1941 pentru a opri „trenul morții” care transporta evrei deportați. Acțiunea ei a salvat mii de vieți, fiind recunoscută post-mortem ca „Drept între popoare” de Yad Vashem.
