Articolul prezintă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în tradiția bizantină, evidențiind importanța liturgică a acestei sărbători care celebrează trecerea Maicii Domnului din viața pământească în viața veșnică. Textul subliniază legătura dintre icoana sărbătorii și textele liturgice, precum și rolul Mariei ca mijlocitoare și izvor de viață.
Articolul prezintă sărbătoarea sfinţilor îngeri în tradiţia bizantină, celebrată la 8 noiembrie. Se discută despre rolul arhanghelilor Mihail, Gabriel şi Rafael, menţionaţi în Sfânta Scriptură, şi despre importanţa lor în liturghie ca însoţitori şi mijlocitori ai credincioşilor.
Articolul analizează tradiţia bizantină a Adormirii Maicii Domnului, sărbătorită la 15 august. Textul subliniază legătura dintre eucologie şi iconografie, prezentând icoana Adormirii ca o celebrare liturgică a trecerii Fecioarei Maria la viaţa veşnică, înconjurată de apostoli şi de Cristos care îi poartă sufletul.
Articolul prezintă sărbătoarea Schimbării la Faţă în tradiţia bizantină, evidențiind legătura dintre misterul de pe Tabor și pătimirea lui Cristos. Textul subliniază cum natura umană recapătă frumusețea arhetipă a imaginii divine prin această teofanie, conform surselor liturgice și patristice.
La 20 iulie, Biserica celebrează praznicul profetului Ilie, prezentat în tradiţia bizantină ca mijlocitor puternic pentru popor. Articolul analizează rolul său în Vechiul Testament, relația cu Eliseu și semnificația sa ca precursor al celei de-a doua veniri a lui Hristos, subliniind asceza și zelul pentru credință.