Articolul analizează tensiunile din interiorul ortodoxiei, în special criza ucraineană și problema autocefaliei macedonene, în contextul vizitei papei Francisc în România și Bulgaria. Papa reafirmă neutralitatea Bisericii Catolice, evitând să se amestece în conflictele interne ortodoxe, în timp ce diverși lideri ortodocși își exprimă îngrijorarea față de intervenția Patriarhiei Ecumenice.
La 5 ianuarie 2019, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a semnat la Istanbul Tomosul care acordă autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Ceremonia, la care a participat președintele Petro Poroshenko, a marcat intrarea Bisericii ucrainene ca a cincisprezecea Biserică ortodoxă locală.
Articolul analizează situația politică și militară din Ucraina la sfârșitul anului 2018, subliniind suspendarea regimului de război pentru a permite desfășurarea alegerilor prezidențiale din martie 2019. Președintele Poroshenko este criticat pentru utilizarea tensiunilor cu Rusia și a conflictului ecleziastic în scopuri politice, în timp ce sondajele indică o scădere a popularității sale în favoarea opoziției.
La 15 decembrie 2018, Biserica Ortodoxă din Ucraina a ales mitropolitul Epifanie, marcând pașii către autocefalie. Konstantin Sigov subliniază necesitatea carității față de cei afectați de război și integrarea în creștinismul mondial, pentru a depăși etnocentrismul și a construi unitatea.
La 15 decembrie 2018, la catedrala Sfânta Sofia din Kiev, a avut loc Conciliul de Unificare care a dus la alegerea mitropolitului Epiphany Dumenko ca primat al noii Biserici Ortodoxe Autocefale a Ucrainei. Alegera a fost susținută de președintele Petro Poroshenko, care a subliniat independența față de Patriarhia Moscovei.
Articolul analizează tensiunile din cadrul ortodoxiei ucrainene în contextul obținerii autocefaliei, subliniind presiunile politice și reacțiile patriarhiei de Moscova. Se discută despre ruptura eclezială, poziția patriarhului Bartolomeu și implicațiile asupra unității creștine, cu referire la declarațiile papei Francisc privind dialogul cu ortodocșii.
Arhiepiscopul Sviatoslav Shevchuk descrie Ucraina ca un pământ de ciocnire între Patriarhia de Moscova și cea de Constantinopol, în contextul conflictului pentru autocefalie. Într-un interviu pentru TV2000, el denunță agresiunea militară rusă și comemorează Holodomorul, subliniind rolul credinței în rezistența poporului ucrainean împotriva totalitarismului.
Mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, şeful Departamentului pentru relaţii externe al Patriarhiei de Moscova, a explicat motivele pentru care Biserica Ortodoxă Rusă a rupt comuniunea cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. Decizia a fost luată după ce Constantinopolul a acordat autocefalia Bisericii ucrainene, acțiune considerată o încălcare a normelor canonice și un pas spre schismă.
Patriarhia de Constantinopol a explicat motivele pentru care a acordat autocefalia Bisericii ortodoxe din Ucraina, respingând acuzațiile de schismă. Arhidiaconul John Chryssavgis a subliniat că decizia este rezultatul unui dialog eșuat cu Moscova, care a refuzat timp de decenii să participe la discuții, lăsând milioane de credincioși ucraineni excluși.
Mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, șeful Departamentului pentru Relații Externe al Patriarhiei de Moscova, a declarat că Patriarhul Bartolomeu a optat pentru schismă prin acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainene. Moscova a rupt comuniunea euharistică cu Constantinopolul și a eliminat numele patriarhului din diptic, considerând că decizia unilaterală încalcă consensul panortodox.
Sinodul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol a confirmat demararea procedurilor pentru acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Decizia include revocarea scrisorii din 1686, restabilirea în comuniune a episcopilor Filaret și Makarios și apelul la evitarea violențelor și a ocupării forțate a lăcașurilor de cult.
Articolul analizează criza dintre Patriarhia de Constantinopol și cea de Moscova privind acordarea autocefaliei Bisericii ucrainene. Se discută implicațiile istorice și canonice ale deciziei, reacțiile din lumea ortodoxă și posibilele consecințe pentru unitatea ortodoxiei, inclusiv riscul unei schisme. Autorul subliniază necesitatea depășirii filetismului și a reafirmării misiunii evangelice.
Articolul analizează tensiunile dintre Biserica Ortodoxă Rusă și cea ucraineană, în contextul centenarului restaurării patriarhiei de Moscova. Se discută posibilele negocieri de reconciliere între Patriarhul Chiril și Filaret de Kiev, precum și implicațiile politice ale acestor mișcări în Ucraina.
La 20 iunie 2016 a început în Creta prima sesiune a Sfântului și Marelui Conciliu al Bisericii Ortodoxe. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a subliniat importanța sinodalității ca dimensiune intrinsecă a Bisericii, chemând la unitate și răspuns comun la provocările contemporane, în prezența primatelor celor zece Biserici ortodoxe autocefale.
Articolul prezintă istoria îndelungată a pregătirii Sinodului Panortodox, care urma să se deschidă la 19 iunie 2016 în Creta. Procesul, care a durat peste cinci decenii, a vizat întărirea unității Bisericii Ortodoxe și abordarea unor teme cruciale precum diaspora, căsătoria și raporturile cu celelalte confesiuni creștine.
Articolul analizează stadiul lucrărilor pregătitoare pentru Marele Sinod Panortodox, programat inițial pentru 19 iunie 2016. Deși Patriarhul Bartolomeu susține evenimentul, existența unor divergențe teologice, politice și logistice, precum și tensiunile dintre anumite Biserici Ortodoxe, pun în discuție desfășurarea sa conform calendarului stabilit.
