(Din lat. únio, unire, şi gr. hypostátikos, substanţial). Unirea într-o singură ipostază sau persoană a celor două naturi - dumnezeiască şi omenească - în Cristos Isus. Aceasta a avut loc în momentul când "Cuvântul s-a făcut trup" (In 1,14; cf. DS 252-263; 301; 302).
