Solemnitate celebrată anual la 1 noiembrie şi închinată tuturor sfinţilor. La început a fost o sărbătoare închinată tuturor martirilor, iar mai târziu tuturor sfinţilor, martiri şi nemartiri. În anul 835 devine sărbătoare obligatorie în toată Biserica. În această zi sunt comemoraţi toţi creştinii care au ajuns în fericirea veşnică (paradis), indiferent dacă sunt sau nu canonizaţi. În această zi, Biserica se celebrează pe sine însăşi; îşi sărbătoreşte demnitatea de mamă a sfinţilor; îşi cântă propria frumuseţe de mireasă nepătată a Cuvântului, model, izvor şi autor al sfinţeniei, îşi exprimă bucuria pentru faptul că este adunarea fiilor lui Dumnezeu, a fraţilor lui Isus Cristos şi a oaspeţilor Duhului Sfânt.
