(Expr. lat., "trimitere canonică"). Autorizaţie oficială de a participa într-un anumit mod sau loc la funcţia de a învăţa, de a sfinţi şi de a conduce în Biserică. Determină din punct de vedere juridic sfera de exercitare a unui oficiu în Biserică şi dă posibilitatea de a exercita puterea sacră, adică de a îndeplini în mod valid şi licit actele de sfinţire, magisteriu şi de conducere sau jurisdicţie.
