Drept fundamental al persoanei umane care "constă în faptul că toţi oamenii trebuie să fie imuni de orice constrângere din partea indivizilor sau a grupurilor sociale şi a oricăror puteri omeneşti astfel încât, în materie religioasă, nimeni să nu fie împiedicat să acţioneze conform conştiinţei sale, în particular şi în public, atât singur cât şi asociat cu alţii, între limitele cuvenite" (DH 2). Nu înseamnă libertate faţă de legile lui Dumnezeu; nu e indiferentism religios, ca şi cum toate religiile ar fi la fel de bune; nu e indiferentism doctrinal, adică negarea existenţei unui criteriu obiectiv de adevăr; nu e nici libertatea celui botezat faţă de Biserică sau libertate în interiorul Bisericii. Libertatea religioasă e un drept al fiecărui om în cadrul societăţii civile. În sens larg, prin libertate religioasă se înţelege şi datoria statului de a nu împiedica autorităţile religioase de a propovădui religia.