(În lat. Fráctio pánis). Gestul ruperii pâinii de către Isus la Ultima Cină (cf. 1Cor 11,24; Lc 22,19; Mc 14,22; Mt 26,26), care la începuturile Bisericii era denumirea dată întregii celebrări euharistice (cf. Fap 2,42.46; 20,7). La Sfânta Liturghie, frângerea pâinii are loc după semnul de pace şi are această semnificaţie: "Noi cei mulţi suntem un singur trup, căci toţi ne împărtăşim din aceeaşi unică pâine" (1Cor 10,17).
