(Din lat. discérnere, a distinge, a deosebi). Dar special al lui Dumnezeu, care constă în capacitatea de a deosebi carismele dumnezeieşti de influenţele pur naturale sau chiar diabolice (cf. 1Cor 12,10). Pentru a evalua dacă anumite cazuri particulare provin de la Duhul lui Dumnezeu ori de la duhul cel rău (cf. 1In 4,1-6), mulţi autori de spiritualitate au indicat anumite reguli, cum sunt de exemplu cele fixate de sfântul Ignaţiu din Loyola (1491-1556) pentru persoanele care fac exerciţii spirituale (cf. Ignatiu de Loyola, Exerciţii spirituale, nr. 328).
