(Din lat. crucifíxus, part. trecut al verb. crucifígere, a răstigni). Cruce din lemn sau metal pe care Cristos este reprezentat răstignit. În unele locuri este folosit şi substantivul "răstignit". În casele lor şi în instituţiile publice (şcoli, tribunale, spitale etc.), creştinii aşază crucifixul la loc de cinste.
