Biserica e văzută din punct de vedere social, instituţional, ierarhic, sacramental, adică sub aspectul său de mijloc de mântuire. Biserica este şi nevăzută, adică o comunitate de credinţă, speranţă şi iubire, comunitate spirituală, Biserică plină de bogăţii cereşti. "Dar societatea organizată ierarhic, pe de o parte, şi Trupul mistic al lui Cristos, pe de altă parte, adunarea vizibilă şi comunitatea spirituală, Biserica de pe pământ şi Biserica plină de bogăţii cereşti nu trebuie considerate ca fiind două entităţi, căci formează o singură realitate, complexă, constituită dintr-un element uman şi un element divin" (LG 8).
