(Din lat. abstinéntia, abţinere, cumpătare). 1. Virtute morală care reglementează în mod raţional renunţarea benevolă la anumite bunuri, pentru un anumit timp sau pentru toată viaţa, în vederea unui bun superior. 2. Dispoziţie disciplinară bisericească ce interzice, în spirit de pocăinţă, tuturor credincioşilor care au împlinit vârsta de 14 ani consumul de carne în toate vinerile din an precum şi în ziua de Miercurea Cenuşii (începutul Postului Mare). Abstinenţa înseamnă participarea la jertfa lui Cristos şi este un mijloc eficient de luptă împotriva ispitelor senzuale.
