În oraşul Zaragoza, oraş care o are de patroană pe sfânta Fecioară Maria de Pilar, în parohia care o are de patroană pe sfânta Fecioară Maria de Montserrat, alături de preoţii salezieni care administrează parohia gazdă şi care o au ca patroană pe preasfânta Fecioară Maria - Ajutorul Creştinilor, comunitatea catolică română o sărbătoreşte pe Maria - Maica Unităţii. Bogăţie de exprimări, varietate de imagini, unitate în diversitate.
De fapt, este luna mai, lună închinată cinstirii într-un mod deosebit a Preacuratei Fecioare Maria. Chiar dacă departe de ţară, de cei dragi, de frumoasele devoţiuni şi celebrări din comunităţile de acasă de care nu ne putem bucura, din nefericire, aici, în ţară străină, încercăm să menţinem treaz spiritul credinţei primite de la părinţi prin adaptări la faţa locului.
O astfel de adaptare o prezintă şi sărbătoarea hramului comunităţii. Nu cu mult timp în urmă, comunităţile de credincioşi catolici români din Spania au fost puşi sub patronajul şi ocrotirea preasfintei Fecioare Maria invocată ca Maică a Unităţii. Ea este cinstită de către toţi creştinii ca Mamă a lui Dumnezeu şi a noastră. Noi, românii catolici din Spania, o cinstim apoi şi sub acest aspect de Mamă a Unităţii, a unităţii dorite şi "visate" de către Isus Cristos, a unităţii dintre toţi creştinii, a unităţii dintre creştinii care formează o comunitate de credincioşi provenind din diferite parohii ale diecezei.
Anul acesta, comunitatea catolică română din Zaragoza a fost onorată la sărbătoarea hramului de prezenţa ÎPS Manuel Ureńa y Pastor, arhiepiscop de Zaragoza. Acesta a răspuns bucuros invitaţiei făcute de a ne cunoaşte mai îndeaproape venind în mijlocul nostru şi prezidând celebrarea sfintei Liturghii.
Preasfinţitul a fost întâmpinat la intrarea în biserică de comunitatea noastră în stilul propriu ospitalităţii româneşti: cu pâine şi sare. Acestea au fost prezentate oaspetelui nostru distins de către o familie îmbrăcată frumos în portul nostru popular. Această conexiune cu spiritul nostru, cu tot ceea ce ne este drag şi la suflet, a fost menţinută de fapt pe tot parcursul celebrării ca de fiecare dată, de altfel, prin cântările închinate Maicii Domnului, prin alte elemente specifice culturii noastre populare şi prin ţinuta vestimentară populară pe care au avut bunăvoinţa de a o purta câteva persoane din comunitate.
La sfânta Liturghie, alături de arhiepiscop, au mai concelebrat doi preoţi salezieni care administrează comunitatea parohială care ne găzduieşte, pr. Francisco Sanz şi pr. Juanjo Ganuza, un alt preot care este delegatul episcopal responsabil cu misiunile, pr. Antonio Gonzalez şi parohul comunităţii, pr. Paul Budău. Credincioşii au avut posibilitatea de a se împăca cu Dumnezeu în sacramentul Pocăinţei, întrucât pr. Leonard Diac, venit special pentru aceasta de la Madrid, le-a stat la dispoziţie pe toată durata celebrării.
De asemenea, am fost onoraţi de prezenţa unor prieteni şi a unor familii spaniole care au dat curs invitaţiei de a lua parte la sărbătoarea noastră.
În cadrul omiliei sale, arhiepiscopul a scos în evidenţă prezenţa vie şi activă a comunităţii româneşti şi a subliniat importanţa pe care o acordăm imaginii acesteia a Preacuratei Fecioare ca Maică a Unităţii, iar la sfârşitul celebrării şi-a exprimat bucuria şi emoţia pe care a trăit-o atunci când i-a văzut pe copiii mici care încă nu primesc împărtăşania apropiindu-se alături de părinţi sau de fraţi pentru a primi binecuvântarea de la preot.
După sfânta Liturghie, am avut din nou posibilitatea, prin bunăvoinţa preoţilor salezieni, de a continua bucuria sărbătorii printr-o agapă frăţească, muzică, dans şi voie bună.
O zi minunată, o zi în care ne-am simţit din nou privilegiaţi, o zi care s-a dovedit a fi ocazie potrivită pentru a-i mulţumi Maicii Preacurate pentru că ne dă atâtea dovezi ale iubirii şi ocrotirii sale. O zi în care ne-am încredinţat cu tărie ocrotirii sale mai ales în aceste momente grele de criză care se resimte cel mai tare în primul rând în interiorul celei mai expuse şi vulnerabile categorii - emigranţii - printre care ne aflăm şi noi.
Avem încredere deplină că, sub mantia ei ocrotitoare de Maică a Unităţii, rugându-ne cu evlavie şi credinţă, punând de partea noastră firicelul de nisip ce-i drept firav dar necesar al efortului nostru, vom reuşi să depăşim orice greutate a vieţii, vom reuşi să îndepărtăm orice obstacol şi vom fi parte importantă din această construcţie monumentală a unităţii mult-dorite de Isus Cristos.
Pr. Paul Budău
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 16 mai: Zaragoza: Hramul comunităţii de români catolici
