În adâncul sufletului oricărei fiinţe se află un spaţiu unic în care se adună icoane dragi din viaţă, astfel încât pelerinajul de la Roma, pe urmele Părintelui Luigi Guanella, din această toamnă, se va întipări pentru veşnicie într-o dulce regăsire de sine.
Prezentele rânduri sunt rodul gândului şi al trăirii unui întreg grup de pelerini, intrat în labirintul trecutului, învăluit în nostalgia amintirilor, implicat în calda evocare a celor ce au făcut istoria unui pământ binecuvântat.
Roma - 23 octombrie 2011 - bazilica "Sfântul Petru", loc sacru prin menirea ei plină de nobleţe, trăieşte acum un moment suprem de sărbătoare şi de meditaţie, când se întâlnesc, în spirala timpului, trecutul şi prezentul - canonizarea părintelui Luigi Guanella.
Prin glasul miilor de pelerini care şi-au înscris clipa în metamorfoza timpului, prin aerul aparte al coloanelor de marmură, prin istoria pe care o respiră zidurile, Roma a descoperit taina nemuririi în clipa rostirii de către papa Benedict al XVI-lea: "Don Guanella - santo".
În acest moment de înălţare spirituală, de comuniune cu divinitatea, de bucurie împlinită, ne-am unit cu toţii într-un suflet, propulsaţi într-un spaţiu magic, printr-o trăire a permanenţei şi a întâlnirii de oameni şi timpuri.
Cu sentimentul unor împliniri spirituale certe, noi, cei plecaţi pe urmele sfântului Luigi Guanella, am retrăit atmosfera vremurilor trecute, poposind pe meleaguri de vis, locuri pe unde a trăit şi s-a dăruit nobilei sale profesii, nu fără sacrificii şi, mai ales, cu o mare responsabilitate: localitatea Como - leagănul operei guanelliene, dar şi localitatea natala, Fraciscio.
Şi, dacă tonul devine uneori liric, nostalgic, iar alteori idilizează timpurile refăcute în conturul şters de fotografie veche, povestea unui mare sfânt rămâne la fel de vie şi autentică, pentru că s-a născut dintr-o realitate adevărată, netrucată.
Opera sa are ferestre larg deschise către lume, fiind un liant dintre clipă, trecut şi viitor.
A fi guanellian este o stare de spirit specială, un tezaur lăsat de cei de odinioară, o vibraţie ce a încălzit suflete şi a dat speranţă, o "mirabilă sămânţă" care, odată aruncată, a rodit veşnic şi fructuos.
O frumoasă operă guanelliană este şi "Casa Providenţei" a Fiicelor Sfintei Maria a Divinei Providenţe, din Iaşi, unde, suflete mari, dirijate competent de sora superioară, Elisabetta Serena Ciserani, au desăvârşit valoarea unui spaţiu ce s-a dovedit o matrice a formării viitorului pentru mai multe generaţii. Credinţa, generozitatea, competenţa, valoarea sunt doar câteva dintre însemnele nobile de recunoaştere a apartenenţei la comunitatea guanelliană, definită într-o continuitate de ideal şi tradiţie.
Un adevărat model moral, cu o personalitate puternică şi un înalt profesionalism, sora Elisabetta Serena Ciserani conduce astăzi destinele congregaţiei, ca maică generală, rămânând aceeaşi persoană modestă, luminoasă şi binevoitoare, care s-a bucurat sincer de întâlnirea cu pelerinii români, pe care i-a însoţit pe meleaguri alpine, locuri ale copilăriei şi tinereţii sfântului.
Pelerinajul în frumoasa Italie realizează o punte peste timp, derulând imagini unice ce vor rămâne adânc grefate în sufletele noastre.
Ileana Suditu
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 19-30 octombrie: Pelerinaj în Italia cu ocazia canonizării părintelui Alois Guanella
