Traian: Alături de "familia rănită"
Sâmbătă, 15 noiembrie 2014, la Centrul social pentru promovarea valorilor "Gaudium et Spes", a avut loc o zi specială, dedicată în exclusivitate acelei părţi din familie care suferă. A fost greu să se delimiteze care parte anume, pentru că suferinţa nu alege, ci, aşa cum spunea cineva, mai întâi "îţi dă examenul", apoi îţi explică de ce. Nu voi preciza nici numărul şi nu voi anexa nicio fotografie. Se înţelege de ce! Important e că Dieceza de Iaşi, prin Oficiul pentru familii, s-a deschis şi spre acest segment pe care papa Francisc nu conteneşte să-l susţină.
Pornind de la atitudinea lui Isus faţă de "femeia adulteră" (In 8,1-11), s-a subliniat atitudinea Bisericii faţă de cei "răniţi", cu voia sau fără voia lor; toţi sunt oameni, cei care au rănit, are cine să-i judece (cf. Mt 7,1), iar cei răniţi sunt invitaţi să ierte (cf. Lc 6,27). Pare ilogic, dar credinţa creştină vindecă rănile, nu ascunzându-le, ci tratându-le.
Am învăţat că viaţa, mai ales cea de familie, este o continuă provocare şi că frumuseţea ei vine tocmai din diversitate. "Rănile" pe care unii soţi înţeleg să şi le facă, în lumina evangheliei devin rănile lui Isus.
Mi-ar fi plăcut să fie mai mulţi, dar ştiu din experienţă că suferinţa nu e atât de uşor de împărtăşit. I-ar fi ajutat şi filmul pe care l-am privit împreună.
O participantă
