Studenţii români de la Facultatea de Teologie din Torino, în cadrul unei întruniri ce s-a desfăşurat miercuri, 27 aprilie 2022, în sediul facultăţii, l-au salutat pe Mons. Roberto Repole, profesorul care din 7 mai va deveni noul păstor al Arhidiecezei de Torino, în locul Mons. Cesare Nosiglia.
Roberto Repole, născut la Torino (1967) şi preot ale aceleiaşi arhidieceze, este profesor universitar de teologie sistematică, în special Eclesiologie şi slujiri hirotonite, la Facultatea de Teologie din Torino, Institutul Superior de Ştiinţe Religioase, specializarea de doi ani în Teologie Morală Specială şi la sediul din Milano, fiind în acelaşi timp şi directorul Facultăţii Teologice, susţinător a diverse publicaţii. Se ocupă de pastoraţia universitară, fiind de-a lungul timpului preşedinte al Asociaţiei Teologice Italiene (2011-2019) şi membru al Consiliului de conducere al Agenţiei Sfântului Scaun pentru evaluarea şi promovarea calităţii universităţilor şi facultăţilor ecleziastice (2016-2021).
Cunoştinţele teologice profunde şi vasta perspectivă culturală nu au fost separate de contactul cu realitatea cotidiană şi de apropierea de credincioşi, cu care părintele Repole intră adesea în dialog direct. S-a ocupat în special de relaţia dintre Biserică şi cultura contemporană cu o sensibilitate care îl va ajuta cu siguranţă în îndrumarea unei dieceze complexe, dar atât de bogate în stimuli, în care în ultimele decenii au luat fiinţă şi s-au dezvoltat diverse comunităţi şi capelanii ce provin din lumea întreagă, realităţi care completează şi îmbogăţesc peisajul religios din Torino.
Şi în rândul comunităţii noastre s-au născut vocaţii în a descoperi şi a aprofunda cunoştinţele teologice şi practice ale vieţii religioase: de la studiul efectiv al Sfintei Scripturi până la punerea în practică a celor învăţate, în calitate de diaconi permanenţi sau profesori de religie, în acest moment studiind în cadrul facultăţii opt persoane.
Un parcurs destul de dificil având în vedere atât însuşirea cunoştinţelor într-o limbă străină, dar şi faptul că majoritatea studenţilor deja lucrează în alte diferite domenii, având chiar propriile familii.
Dar dorinţa de a cunoaşte împletită cu o chemare personală, suportul şi înţelegerea din partea familiilor fac totuşi ca acest parcurs să fie unul realizabil, studenţii încercând să se integreze cât mai bine în cadrul facultăţii, dar şi să se acomodeze pe deplin cu colegii şi cu profesorii.
De aceea au răspuns cu promptitudine şi entuziasm la invitaţia surorii Alina Antăluţ, care a propus un moment de sărbătoare specific românesc dedicat Monseniorului Roberto Repole.
După rugăciunea vespertină urmată de o agapă frăţească, unde profesori şi studenţi laolaltă au putut comunica într-un mod diferit faţă de cel din cadrul lecţiilor, "gaşca" studenţilor a deschis spectacolul cu o "Braşoveancă": noutatea costumelor populare şi a dansului a adus zâmbetul pe buzele participanţilor.
Au urmat cântece şi scenete, dar finalul a fost rezervat tot studenţilor "noştri" care au încheiat aşa cum se cuvine această seară cu "Sârba Studenţilor": voioşia şi bucuria exprimate în timpul dansului, rapiditatea mişcărilor, participarea şi altor colegi la învârtitul horei au dat întregii seri acea nuanţă, acel gust specific românesc atât de drag nouă.
Mândri că suntem români, că suntem creştini, fericiţi că am avut ocazia de a duce o bucăţică din identitatea noastră naţională în locul în care încercăm să îl descoperim pe Dumnezeu ca fiind centru al vieţii noastre, i-am mulţumit Monseniorului Roberto Repole, asigurându-l de rugăciunea noastră, invitându-l totodată în comunitatea românească din Torino, acolo unde va putea descoperi cu siguranţă mult mai mult din spiritul poporului român, reflectând pe deplin consideraţiile viitorului arhiepiscop de Torino: "Cred că teologia nu poate şi nu trebuie să renunţe la a vorbi în primul rând despre Isus Cristos, despre Dumnezeu, despre măreţia omului şi a destinului său, a Bisericii [...] Şi pentru a face acest lucru are de urmat două căi: să fie mereu un serviciu pentru poporul concret al lui Dumnezeu şi pentru credinţa lui vie, menţinând un dialog viu cu cultura lumii contemporane".
Tatiana Ghiurca
