O delegaţie română formată din 12 persoane, specialişti ai centrelor Caritas din Iaşi, Roman şi Bacău, a făcut o vizită de lucru în oraşul Münster, în perioada 14-19 aprilie 2008. Scopul acestei deplasări a fost acela de a se realiza un schimb de experienţă între lucrătorii sociali din această zonă a Germaniei şi cei români, în fapt continuarea unor acţiuni de colaborare în baza unui parteneriat ce a debutat în urmă cu mai mulţi ani.
Münster este un oraş în nordul landului Renania de Nord-Westfalia din Germania. Oraşul a fost fondat în anul 793, iar în prezent are 280.000 de locuitori. Acesta a suferit mult de pe urma bombardamentelor aviaţiei anglo-americane din anii 1944-1945, iar oraşul vechi a fost distrus aproape în totalitate.
După război a redevenit un centru economic dinamic, cu un sector terţiar foarte bine dezvoltat şi cu instituţii de cercetare ultramoderne. În prezent este şi un important centru universitar având peste 50.000 de studenţi la Universitatea Westfalică Wilhelm, fondată în 1902.
După un drum lung, obositor, dar plăcut şi nu lipsit de mici aventuri amuzante, delegaţia română a ajuns cu bine în Münster, locul unde proverbiala răceală germană nu şi-a făcut apariţia pe durata şederii noastre în Germania. Am întâlnit oameni prietenoşi şi mereu zâmbitori. Încă din prima zi am fost întâmpinaţi cu zâmbete şi o căldură sufletească specifică doar oamenilor deschişi.
Programul extrem de încărcat al delegaţiei noastre a reprezentat vizitarea centrelor rezidenţiale existente în Münster şi în localităţile din vecinătatea acestuia, asistarea la sesiunile de informare organizate special pentru această acţiune şi ţinute de coordonatorii programelor sociale, administratorii centrelor pentru ocrotirea vârstnicilor, copiilor cu dizabilităţi, a persoanelor sărace, a oamenilor fără adăpost, a persoanelor aflate în ultima fază de cancer si a celor dependenţi de substanţe cu efect psihoactiv.
Pe parcursul discuţiilor avute cu specialiştii germani am descoperit un sistem de asistenţă socială extrem de bine organizat, rodul unei activităţi de aproape 100 de ani, dar şi a unei implicări totale a statului german cu fonduri şi locaţii. De asemenea, după multă vreme am auzit un concept pe care-l credeam uitat, de care, din păcate, astăzi ne ferim să-l utilizăm în cadrul discursurilor noastre fiind considerat perimat: "prietenia dintre popoare". Această formulare i-a aparţinut pr. Dieter Geerlings, unul dintre amfitrionii noştri şi o persoană extrem de jovială.
După şapte zile, încărcate delegaţia română s-a întors în ţară, concluziile reprezentanţilor acesteia gravitând asupra faptului că acest model german privind sistemul de ocrotire socială adresat categoriilor defavorizate poate fi replicat şi în România.
Cătălin Asăvoaei
