În acest timp al Postului Mare, în care sufletul parcurge drumul spre convertire şi aşteaptă învierea, s-au desfăşurat misiuni populare şi în comunitatea din Sărata, începând de joi, 29 februarie, încheindu-se duminică, 3 martie 2024. Predicator a fost pr. Ionuţ Imbrişcă.
Aceste sfinte misiuni au început joi, 29 februarie, cu un moment de adoraţie euharistică, iar Liturghia de încheiere a acestora a avut loc duminică, 3 martie, avându-l celebrant principal pe PS Petru Sescu, episcop auxiliar.
De-a lungul acestor zile, oamenii şi-au deschis şi mai mult inimile în faţa cuvântului lui Dumnezeu şi au fost încântaţi de învăţătura părintelui predicator al acestor zile, pr. Ionuţ Imbrişcă.
În aceste zile pline de har, am meditat asupra rolului virtuţilor în trăirea vieţii creştine, întrucât conştientizarea acestui rol conduce la o mai mare străduinţă de a le pune în practică, favorizând astfel drumul nostru spre convertire.
Încă din prima zi, părintele Ionuţ ne-a captat atenţia, vorbindu-ne despre virtutea credinţei şi cea a umilinţei.
Pornind de la întrebarea existenţială: "Crezi în Dumnezeu?", acesta a subliniat faptul că virtutea credinţei ne ajută să fim convinşi de existenţa lui, căci ce suntem noi fără acesta, decât "propria călăuză spre prăpastie".
În momentul în care cu umilinţă recunoaştem că puterea lui Dumnezeu este mai mare decât a noastră, putem ajunge la bucurie, având în vedere faptul că aceasta este prima fericire proclamată de Isus: "Fericiţi cei săraci în duh, căci a lor este împărăţia cerurilor" (Mt 5,3).
În cea de-a doua predică, părintele a evidenţiat importanţa virtuţilor speranţei şi răbdării în viaţa noastră.
Virtutea speranţei ne conferă siguranţa că Dumnezeu îşi ţine promisiunile chiar şi atunci când noi uităm de el. Aşa cum oxigenul este pentru plămâni, la fel este şi speranţa pentru suflet.
Printre exemplele sale elocvente, pr. Ionuţ l-a amintit şi pe slujitorul lui Dumnezeu pr. Dumitru Matei, care cu multă speranţă a predicat evanghelia şi a aşteptat întâlnirea sa definitivă cu Domnul.
Într-un mod deosebit, părintele a explicat că a avea speranţă nu înseamnă a rezolva toate problemele, ci a face ceea ce ţine de noi, iar apoi să ne încredem în providenţa lui Dumnezeu.
Datorita faptului că răbdarea este alimentată de speranţă, suntem invitaţi să avem răbdare cu Dumnezeu atunci când avem impresia că nu ne ascultă rugăciunile; răbdare cu noi înşine atunci când cădem şi cu cei din jur în momentele în care aceştia ne dezamăgesc.
Ziua a treia a fost destinată virtuţilor iubirii şi fidelităţii.
Isus mereu ne-a îndemnat să ne iubim unii pe alţii. De aceea, pentru a trăi această virtute, este nevoie ca, în primul rând, să recunoaştem marea iubire a lui Dumnezeu şi să fim recunoscători pentru aceasta.
De asemenea, dacă ne îndeplinim cu fidelitate datoriile propriei stări de viaţă, vom ajunge să primim la sfârşitul vieţii invitaţia din Evanghelie: "Bine, servitor bun şi credincios! Peste puţin ai fost credincios, peste multe te voi pune. Intră în bucuria stăpânului tău" (Mt 25,23-24).
În predica din ultima zi, părintele Ionuţ a atribuit virtuţii bucuriei virtutea iertării.
Dacă bucuria se naşte din întâlnirea cu Domnul, atunci şi noi putem descoperi această virtute prin conştientizarea faptului că suntem iubiţi de Dumnezeu.
Încheind cu virtutea iertării, pr. Ionuţ prezintă importanţa acesteia, afirmând că fără iertare viaţa nu poate merge înainte. Avem nevoie să iertăm şi să fim iertaţi. De aceea, să nu uităm că iubirea lui Dumnezeu e mai mare decât greşeala noastră şi să nu obosim niciodată din a-i cere Tatălui iertare.
Liturghia de încheiere a avut o notă solemnă, fiindcă au fost prezenţi mai mulţi preoţi, aceasta fiind prezidată de PS Petru Sescu. În cadrul acesteia, părintele paroh, Laurenţiu Luca, i-a mulţumit în primul rând lui Dumnezeu pentru aceste zile de har. Apoi, episcopului auxiliar pentru că a fost prezent în mijlocul nostru ca un păstor. De asemenea, mulţumiri au fost aduse părintelui predicator, Ionuţ Imbrişcă, pentru că s-a deschis în faţa Duhului Sfânt şi ne-a ajutat şi pe noi să o facem, iar prin această interacţiune: Duh - predicator - comunitate, am ajuns la trăire.
Nu în ultimul rând, părintele a mulţumit celorlalţi preoţi din altar şi confesorilor; doamnei primar, credincioşilor care au participat, corului şi binefăcătorilor.
Aceste sfinte misiuni ne-au reamintit faptul că Dumnezeu există, ne iubeşte în ciuda păcatelor şi intervine în clipele grele din viaţa noastră, chiar dacă nu în modul pe care ni-l dorim.
În definitiv, prin moartea sa pe cruce, Isus ne-a arătat cât de mare este iubirea sa; ne-a oferit speranţa că putem fi iertaţi şi credinţa că avem posibilitatea de a ajunge la mântuire.
Mulţumim lui Dumnezeu pentru harurile primite în aceste zile binecuvântate.
Delia Enăşel
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 29 februarie - 3 martie: Sărata: Misiuni populare
