În cadru solemn, în ziua de duminică, 7 august, în Parohia "Isus, Bunul Păstor" din Roman a fost celebrată Sărbătoarea Familiei, eveniment care s-a bucurat de prezenţa a jumătate din familiile sărbătorite, restul fiind plecate în străinătate.
Cuvântul de deschidere l-a rostit o familie care a împlinit 20 de ani. Lecturile şi rugăciunea credincioşilor au fost proclamate tot de familii. La oferirea darurilor, printre altele au fost prezentate în faţa altarului două verighete aşezate pe o inimă.
La predică s-au scos în evidenţă problemele cu care se confruntă familia şi ce trebuie făcut. Asemenea lui Petru, şi familiile trebuie să-şi îndrepte privirea spre Isus şi să-l roage "Doamne, salvează-ne, căci pierim!".
O altă familie a încheiat cu un cuvânt de mulţumire lui Dumnezeu, pentru darul familiei, şi părintelui paroh, pentru iniţiativă.
După sfânta Liturghie a urmat un program artistic prezentat de copiii şi tinerii parohiei, iar seara a fost organizată o petrecere.
Maria Mirabela Tamaş
* * *
Cuvântului părintelui paroh
Ce-i voi da în schimb Domnului pentru binele pe care mi l-a făcut; voi ridica potirul mântuirii şi voi invoca numele Domnului (Ps 116, 12-13).
Acestea sunt cuvintele pe care le-am ales ca moto al vieţii mele de preot, şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru darul pe care mi l-a făcut. Anul acesta, la 29 iunie, am împlinit 5 ani de preoţie, iar la 1 august am împlinit un an de când sunt parohul Parohiei "Isus, Bunul Păstor". Un an se împlineşte şi de când parohia a luat fiinţa.
La 7 august, la un an după sfinţirea capelei în care se celebrează Liturghia, am sărbătorit familiile din parohia noastră care au împlinit o suma rotundă, de la 1, 5 ani până la 55 de ani.
În ultima vreme, familia este lovită din toate părţile, mulţi sunt cei care vor să distrugă acest nucleu lăsat de Dumnezeu spre binele oamenilor şi spre perpetuarea speciei umane.
Sărbătoarea pe care am celebrat-o s-a vrut a fi o contraofensivă la acele tendinţe de a desfiinţa familia, de a o distruge.
Dacă a fost o reuşită? Aceasta se va vedea în timp. Este un început. Dar după modul de participare şi implicare al familiilor la sfânta Liturghie şi sacramente şi la petrecerea organizată, cred ca a fost o reuşită. Am văzut familii bucuroase, s-au văzut lacrimi în ochii altora (de bucurie sau de durere), unii am fost surprinşi şi alţii foarte mulţumiţi. După toate acestea nu-mi rămâne altceva decât să spun mulţumesc!
Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ales să fiu slujitorul său!
Mulţumesc părinţilor că mi-au dat viaţă şi familiei în care m-am format.
Mulţumesc celor care m-au ajutat la formarea mea ca om şi preot.
Mulţumesc episcopului Petru Gherghel, pentru că a avut încredere şi mi-a acordat spre păstorire această comunitate tânără.
Mulţumesc creştinilor pentru credinţa lor şi pentru sprijinul pe care mi-l acordă.
Mulţumesc tuturor celor care mă ajuta într-un fel sau altul la îndeplinirea îndatoririlor noastre.
Ce-i voi da în schimb Domnului pentru binele făcut? Voi celebra zilnic sfânta Liturghie ca mulţumire lui Dumnezeu pentru darurile făcute.
Pr. Francisc Fărcăşel
