Roman: Mărturii şi evocări despre pelerini ai păcii şi ai fraternităţii
Joi, 23 mai 2024, la ora 16, la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, Ordinul Fraţilor Minori Conventuali, Provincia "Sfântul Iosif" din România, împreună cu Academia "Petru Tocănel" au comemorat, printr-o sesiune de mărturii şi evocări cu titlul "Ioan Paul al II-lea, pelerinul păcii şi al fraternităţii", împlinirea a 25 de ani de la vizita Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea şi a 5 ani de la vizita Papei Francisc în România.
Publicul s-a bucurat de prezenţa PS Iosif Păuleţ, părintele Mihăiţă Popovici, reprezentantul PS Ioachim, episcopul Romanului şi Băcăului, şi Teodor Baconschi, teolog, diplomat şi scriitor, moderator al întâlnirii fiind pr. Damian Gheorghe Pătraşcu, ministru provincial.
Întru format inedit, întrebare-răspuns, invitaţii au împărtăşit celor prezenţi din trăirile care au însoţit vizita celor doi suverani pontifi şi însemnătatea lor şi mai ales, semnificaţia gesturilor profetice care vor lumina pe mai departe drumul Bisericilor surori din România.
Astfel, Preasfinţitul Iosif a amintit, dincolo de cuvintele cordiale ale Papei Francisc ori de câte ori se întâlnesc, de bucuria întâlnirii cu Ioan Paul al II-lea şi a pregătirilor intense de dinainte, a emoţiilor retrăite în timpul celebrării din Parcul Izvor şi a strigătului "Unitate! Unitate!" care a strâns laolaltă atât creştini catolici, ortodocşi, cât şi pe cei de alte confesiuni prezenţi la eveniment. Această unitate, care pleacă de la Evanghelie, trebuie să definească "firescul" relaţiilor dintre creştini.
Vizita Papei Francisc, chiar dacă a avut un caracter pastoral, relevanţa ecumenică a fost majoră, fiind dată de întâlnirea cu Patriarhul Daniel la Bucureşti şi datorită prezenţei în număr mare a creştinilor ortodocşi dornici să îl întâlnească pe Papa Francisc. Importanţa politică şi socială a acestor două evenimente a dorit să impulsioneze şi mai mult dialogul interconfesional şi păstrarea vie a identităţii creştine a Europei. Prin faptul că cei doi papi au venit în România ca lideri religioşi, şi nu ca şefi de stat, ei au dorit să întărească credinţa poporului român, şi să păstreze în centrul preocupărilor principiile şi valorile creştine.
Domnul Teodor Baconschi, în calitate de ministru al Afacerilor de Externe din acea perioadă, a reamintit de figura lui Ioan Paul al II-lea un "erou global al libertăţii, un exponent al Europei suferinde de dincolo de Cortina de Fier", de rolul major jucat de România în refacerea punţilor din Estul şi Vestul Europei de apropiere a celor "doi plămâni ai Europei", şi de dorinţa papei de reunificare a lumii europene la începutul noului mileniu. România anilor 90 nu arăta deloc bine, a afirmat domnul Baconschi: ieşea dintr-o perioadă de stalinizare masivă la începuturile comunismului, o dictatură care i-a adus numeroşi martiri; căderea comunismului a avut loc printr-o baie de sânge, urmată de folosirea violenţei pentru consolidarea puterii celor care conduceau ţara în acel moment, a mineriadelor şi a conflictelor inter-etnice sau chiar prin susţinerea explicită, de neînţeles, a unei tensiuni interconfesionale prin intrarea în legalitatea a Bisericii Greco-Catolice. Invitaţia preşedintelui Emil Constantinescu, văzut ca un lider democrat şi a deschiderii din partea Patriarhului Teoctist, care printr-un gest de mare curaj se întâlnise cu Papa la Roma întorcându-se dintr-o călătorie în India înainte de căderea comunismului, au făcut posibilă această vizită istorică. Vizita papei în România majoritar ortodoxă, dar şi întâlnirea cu singura Biserică Ortodoxă de matrice culturală şi lingvistică latină au arătat lumii rolul organic al ţării noastre într-un parteneriat european viabil, ieşind astfel din acea zonă geo-politică gri a statelor abia ieşite din Uniunea Sovietică. Binecuvântarea pontificală a fost binecuvântarea Occidentului latin oferită ţării noastre, a şocat întreaga presă internaţională. Ceea ce suntem chemaţi să facem în continuare e de a păstra vie semnificaţia profetică a acestui moment crucial, ca un exemplu de pedagogie şi luciditate istorică, de vizionarism şi de forţă a iubirii fraterne.
Părintele Mihăiţă Popovici, profesor de teologie şi spiritualitate ortodoxă în cadrul Institutului Franciscan, a reamintit de efervescenţa ecumenică care a caracterizat anii 90, prin deschiderea faţă de Biserica Catolică a Înaltpreasfinţitului Eftimie, episcopul Romanului, şi participarea asiduă a credincioşilor la întâlnirile de rugăciune pentru unitatea Bisericii. Părintele Mihăiţă a mărturisit cu exemple concrete fascinaţia pe care o are faţă de smerenia şi de umanitatea gesturilor lui Ioan Paul al II-lea prin care reuşea să transpară gesturile Mântuitorului. În cele două zile ale vizitei ale Papei Ioan Paul al II-lea, părintele a mărturisit bucuria pentru această întâlnire a celor doi, şi mai ales cuvintele atât de calde şi de profund respect pe care şi le-au adresat cei doi. În Papa Francisc, părintele Popovici vede sensibilitatea faţă de cei săraci, simţul reformator, dar mai ales curajul de a le împlini. Privind spre viitor, părintele Mihăiţă ne invită să fim consecvenţi pe mai departe mesajului celor doi suverani pontifi, şi chiar dacă se abat nori negri care încearcă să umbrească micile semne de iubire fraternă, ne-a invitat pe toţi cei prezenţi să avem la inimă exemplul Patriarhului Atenagoras care, întrebat fiind de un grup de teologi tineri dacă unitatea Bisericilor se va realiza, el le-a răspuns că "atunci când această întrebare îmi dă insomnii, merg în Biserică şi aprind două lumânări: una pentru Biserica din care fac parte şi una pentru Biserica Catolică".
După momentul evocativ, a urmat rugăciunea Vesperelor în cinstea Sfântului Ioan Paul al II-lea.
Cu această sesiune, Academia "Petru Tocănel" a încheiat seria de conferinţe cu tema "Căutăm căi pentru un viitor mai bun pentru toţi", oferind credincioşilor, atât la Roman, cât şi la Bacău, prin întâlnirea cu personalităţile marcante ale societăţii româneşti, şansa de a da consistenţă drumului de credinţă, stimulând implicarea în comunitatea din care fac parte şi în mersul istoriei zilelor noastre, pentru ca Împărăţia păcii, a dreptăţii şi a solidarităţii să se răspândească în lume printr-o mărturie sinceră de iubire faţă de aproapele.
Noile provocări cu care vom reveni din septembrie, sperăm să găsească ecouri în cât mai multe inimii generoase şi dornice a fi parte, împreună cu Dumnezeu, la construirea unei lumi noi.
Pr. Dragoş-Paul Mârţ
preşedintele Academiei "Petru Tocănel"
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 23 mai: Roman: Mărturii şi evocări despre pelerini ai păcii şi ai fraternităţii
