În calitate de delegat al Conferinţei Episcopilor Catolici din România, pentru activitatea misionară "ad gentes" ("către popoare"), PS Petru Gherghel a fost printre cei 70 de reprezentanţi din Consiliul Conferinţelor Episcopilor din Europa (CCEE) şi din Simpozionul Conferinţelor Episcopilor din Africa şi Madagascar (SECAM) care s-au întâlnit la Roma, în perioada 13-17 februarie 2012, la a doua reuniune de lucru, cu tema "Evanghelizarea astăzi: comuniune şi colaborare pastorală între Africa şi Europa. Omul şi Dumnezeu: misiunea Bisericii de a vesti prezenţa şi iubirea lui Dumnezeu".
Episcopi din Africa şi Europa s-au întrunit la Roma pentru a celebra cel de-al doilea simpozion dedicat vieţii Bisericii şi noii evangelizări din aceste două continente, trăind un adevărat moment de comuniune, de rugăciune şi de studiu asupra mandatului de evanghelizare încredinţat apostolilor şi ucenicilor de Cristos, întemeietorul sfintei Biserici.
Această iniţiativă şi colaborare se bazează pe comuniunea sacramentală şi pe responsabilitatea comună pentru evanghelizarea şi promovarea umană a locuitorilor, nu numai a celor două continente, ci a lumii întregi.
Simpozionul a fost o oportunitate pentru a reînnoi şi aprofunda misiunea comună, pastorală şi evanghelizatoare. Provenind din diferite ţări şi dieceze şi diferite condiţii culturale şi sociale sau din diferite medii economice şi politice, episcopii prezenţi s-au simţit uniţi şi apropiaţi prin tot atâtea motive spirituale. Toţi au realizat că în acest moment istoric se află în faţa unei noi provocări subliniată de fericitul papă Ioan Paul al II-lea la intrarea în cel de-al treilea mileniu şi reînnoită recent de Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea, în noua sa scrisoare apostolică sub formă de "motu proprio" Porta fidei (Poarta credinţei), prin care anunţă noul an pastoral dedicat noii evanghelizări.
Simpozionul a dorit să fie, de asemenea, o pregătire, între multe altele, la celebrarea noului Sinod dedicat misiunii noii evanghelizări şi o invitaţie la trăirea cu un nou entuziasm a credinţei creştine.
Tema propusă episcopilor celor două continente cuprinde două expresii de o mare relevanţă şi importanţă: comuniune şi colaborare pastorală. În aprofundarea datoriei spre o adevărată evanghelizare sau nouă evanghelizare s-a pornit de la o experienţă de viaţă - comuniunea sacramentală între păstori, responsabili de vestirea evangheliei şi investiţi cu un mandat aşa de nobil încredinţat lor de păstorul suprem.
În această misiune specifică, care constă în grija faţă de toţi membrii Bisericii, nu trebuie separate nici preocupările sociale, nici cele spirituale. Aceste două dimensiuni trebuie să meargă mână în mână, căci ele privesc formarea integrală a persoanei şi a societăţii umane. Această unitate este exprimată cu atâta claritate de Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea în enciclica Caritas in veritate, când afirmă: "Umanismul, care îl exclude pe Dumnezeu este un umanism inuman. Numai un umanism deschis pentru absolut poate să ne conducă în promovarea şi realizarea oricăror forme de viaţă socială şi civilă" (nr. 78).
Misiunea de a evangheliza popoarele trebuie aşezată şi clădită pe contemplare şi rugăciune, condiţii ce reprezintă fundamentul oricărei opere evanghelizatoare (cf. NMI 15). De aceea, principala preocupare a tuturor celor prezenţi la simpozion a fost timpul rugăciunii şi al meditaţiei.
În toate luările de cuvânt, s-au analizat diferite aspecte ale vieţii omului, nu numai din punct de vedere al sociologiei, cât mai ales din punct de vedere al trăirii credinţei şi al răspândirii evangheliei.
Luând cuvântul, rând pe rând, reprezentanţii celor două continente au ţinut să prezinte diferitele aspecte ale vieţii creştine, în evoluţia ei şi în creşterea ei pe parcursul veacurilor.
Spiritul de colaborare şi de comuniune între cei 70 de episcopi prezenţi la simpozion, la care s-au adăugat cei 10 cardinali de pe ambele continente, ca şi alţi operatori apostolici din Europa şi Africa, a făcut să fie analizate o serie de subiecte care preocupă Biserica de pe cele două continente din zilele noastre, reuşindu-se astfel să fie prezentate, rând pe rând: problema fenomenului migrator, farmecul şi vraja oraşului, realitatea proliferării sectelor, expansiunea materialismului şi indiferentismului, rolul tinerilor şi a mişcărilor bisericeşti, aportul persoanelor consacrate şi, în special, misiunea evanghelizatoare a laicilor.
În toate aceste aspecte se impune o vie şi lărgită solidaritate, un schimb continuu de experienţe, un apel continuu către tinerii celor două continente, animaţi de spiritul misionar, o intensivă formare a operatorilor apostolici şi o grijă neîncetată de formare a formatorilor.
O preocupare specială trebuie îndreptată spre rolul evanghelizator al familiei, de care depinde viitorul lumii şi al Bisericii din cele două continente, una singură, voită de Cristos şi încredinţată oamenilor.
Un moment forte a fost celebrarea sfintei Liturghii la altarul confesiunii, unind astfel gândurile şi dorinţele tuturor episcopilor din lume cu dorinţa Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea, pentru o reînnoire a credinţei personale şi a întregului trup mistic şi pentru o intensă angajare divină la divina misiune de a vesti evanghelia adusă de Cristos.
La sfârşitul acestui moment de rugăciune şi comuniune lângă mormântul sfântului Petru, toţi participanţii au avut bucuria întâlnirii cu Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea, care a ţinut să încurajeze şi, mai ales, să binecuvânteze munca episcopilor celor două continente, Africa şi Europa, pentru o colaborare şi o comuniune efectivă, în răspândirea credinţei şi a evangheliei, la toţi cei care o aşteaptă şi au nevoie de ea.
Cuvintele Sfântului Părinte au fost, de fapt, încoronarea muncii şi preocupărilor episcopilor prezenţi la acest simpozion ca şi o binemeritată încurajare pe drumul evanghelizării. Ele au fost, de fapt, chemarea şi îndemnul lui Isus adresat apostolilor pe marea Galileei: "Duc in altum" (Lc 5,4), pentru o pescuire minunată, pentru un program nou de evanghelizare.
În comunicatul final s-a exprimat speranţa unei colaborări tot mai intense în găsirea celor mai bune modalităţi de a face ca evanghelia să ajungă la cât mai multe persoane iar păstorii să se regăsească uniţi într-o comuniune profundă şi o angajare comună pentru cauza aceleaşi Bisericii, care sub lumina Spiritului Sfânt, şi cu ocrotirea Maicii Preacurate Maria, să slujească oamenilor din cele două continente şi, desigur, şi în favoarea întregului popor al lui Dumnezeu.
"Ca toţi să fie una şi ca lumea să creadă!" (In 17,11).
Petru Gherghel,
episcop de Iaşi
* * *
