În acel timp, s-a făcut o nuntă în Cana Galileii şi mama lui Isus era acolo. A fost chemat şi Isus cu discipolii lui. Lipsind la un moment dat vinul, mama lui Isus i-a zis: "Nu mai au vin". Dar Isus i-a spus: "Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie; încă nu a venit ceasul meu". Mama lui Isus le-a spus slujitorilor: "Faceţi tot ce vă va spune". Erau acolo şase vase de piatră puse pentru purificarea iudeilor, fiecare de două sau trei măsuri. Isus le-a zis: "Umpleţi vasele cu apă!" Iar ei le-au umplut până sus. Atunci le-a zis: "Scoateţi acum şi duceţi stolnicului nunţii!" Ei i-au dus. Când a gustat stolnicul apa devenită vin - şi el nu ştia de unde este, dar slujitorii care o aduseseră ştiau - stolnicul l-a chemat pe mire şi i-a spus: "Orice om pune mai întâi vinul cel mai bun, iar când s-au îmbătat, pe cel mai slab. Tu ai ţinut vinul bun până acum!" Aceasta a făcut-o Isus ca început al semnelor, în Cana Galileii. Şi-a arătat gloria, iar discipolii lui au crezut în el. (Evanghelia după sfântul Ioan 2,1-11)
"Şi-a arătat gloria în Cana Galileii". În cultul Bisericii Catolice, Isus Cristos îşi arată gloria în trei momente (sărbători) care urmează una după alta: În faţa magilor (Epifania), în botezul lui în râul Iordan (Botezul Domnului) şi în duminica aceasta, săvârşind prima minune la o nuntă, în localitatea Cana din Galileea. Probabil, organizatorii acestei nunţi erau oameni săraci, căci în cadrul sărbătorii li s-a terminat vinul. La bucuria mirilor este invitată şi Maria împreună cu fiul ei, Isus, şi cu discipolii lui. Aici, la această nuntă, fecioara Maria este considerată imaginea Bisericii care intervine pe lângă Fiul ei pentru binele mirilor şi nuntaşilor, adică pentru noi toţi. Până acum, Maria nu văzuse nicio minune săvârşită de fiul ei şi totuşi, i se adresează, convinsă fiind de puterea dumnezeiască pe care o are şi prin care îi va scoate din impas de cei care i-au invitat. Ea le adresează slujitorilor aceste cuvinte atât de frumoase şi sugestive, cuvinte pe care le spune astăzi tuturor care apelează la mijlocirea ei: "Faceţi tot ce vă va spune". Isus ascultă rugămintea mamei pentru binele mirilor şi nuntaşilor, şi săvârşeşte minunea, schimbând apa într-un vin de foarte bună calitate. De remarcat însă poate nu este faptul acesta miraculos, cât mai mult dorinţa lui Cristos de a rămâne cumva în ochii mulţimii un anonim al miracolului. Ceea ce notează evanghelistul, este faptul că doar discipolii au înţeles minunea şi au crezut în el. În continuarea misiunii sale, Isus Cristos se va lovi adesea de un obstacol, şi anume acela al mediatizării minunilor sale în rândul maselor, fapt care îi va îngreuna misiunea pe care Tatăl i-a încredinţat-o.
- Nunta de la Cana este cu totul deosebită de nunţile noastre. De exemplu, nu se spune nimic despre miri, cum se numeau ei, cum era îmbrăcată mireasa, ceea ce ar fi de neconceput pentru o mireasă din zilele noastre. Evanghelistul nu scoate în prim plan actorii principali ai evenimentului, adică mirii, ci pe unii dintre invitaţi, Maria, Isus şi discipolii lui. Dacă reflectăm mai adânc asupra unei nunţi din zilele noastre, vom constata că în modul de desfăşurare a sacramentului căsătoriei, personajul principal, adică Dumnezeu, trece într-un plan cu totul secundar. Ceea ce iese în prim plan, chiar şi în casa Domnului, în biserică este fastul, decorul şi mai puţin ceea ce este esenţial în taina căsătoriei.
- Fecioara mamă Maria este cea care intervine în favoarea mirilor. În viaţa lor de familie, câţi soţi îşi îndreaptă astăzi privirea spre mama lor cerească, invocând mijlocirea ei maternă pe lângă Isus Cristos? Atunci când le este greu, şi sunt multe astfel de momente în viaţa de cuplu, la ajutorul cui apelează soţii?
- Şi dacă nunta reprezintă un eveniment unic în viaţa unui cuplu (aşa ar trebui să fie, dar divorţurile şi recăsătoririle sunt foarte multe), mai sunt alte ocazii în care să-l invităm pe Isus la sărbătoarea noastră? Ori de câte ori îl invităm pe Cristos în casa inimii şi gândurilor noastre, tot de atâtea ori este sărbătoare şi o bună ocazie de bucurie şi veselie. Orice venire a lui Isus la noi reprezintă o sărbătoare, o nuntă în care Mirele este prezent alături de mireasa lui, Biserica. În orice rugăciune pe care o facem împreună cu cei din familie sau cu orice om, Dumnezeu vine la noi şi rămâne la noi. Orice prezenţă a lui Dumnezeu în viaţa noastră este o sărbătoare, chiar mai mare decât cea din Cana Galileii.
Pr. Emil Dumea
