PS Iosif Păuleţ: Mesaj pentru persoanele consacrate din Dieceza de Iaşi - 2026
Dragi persoane consacrate,
Peste câteva zile vom celebra cea de-a XXX-a Zi Mondială a Vieţii Consacrate, zi care se serbează în sărbătoarea Întâmpinării Domnului. Această zi va fi un prilej bun pentru a vă reînnoi dăruirea voastră cu trup şi suflet lui Dumnezeu Tatăl, după exemplul lui Cristos care este oferit de părinţii săi, Maria şi Iosif, în Templul din Ierusalim. Isus care este "prezentat Domnului", adică oferit şi dăruit Tatălui, nu numai că împlineşte ceea ce este scris în Lege - "Orice prim născut de parte bărbătească va fi numit sfânt pentru Domnul" (Lc 2,23; cf. Ex 13, 2.11) -, ci şi anticipează, prefigurând în mod clar, jertfa sa pascală, în care se împlineşte în mod perfect arderea de tot, adică sacrificiul prin excelenţă, în care victima era arsă pe deplin, şi urcă spre cer devenind "mireasmă plăcută înaintea Domnului" (Ex 29,18, cf. Gen 8,21).
La acest eveniment participă întreaga Sfântă Treime: "Cristos, care prin Duhul veşnic, s-a oferit pe sine fără prihană lui Dumnezeu" (Evr 9,14). Duhul Sfânt, focul lui Dumnezeu, mistuie jertfa lui Cristos pe altarul crucii şi face să se ridice acel parfumul plăcut prin care omenirea poate să simtă din nou dorinţa de bine şi frumos. În jertfa pascală, Isus s-a făcut "ascultător până la moarte" (Fil 2,8) şi ne-a iubit "până la sfârşit" (In 13,1). Această ascultare, semn al carităţii care cuprinde pe fiecare om, este adevăratul cult plăcut lui Dumnezeu, lumină care luminează neamurile şi gloria lui Israel.
Viaţa consacrată întruchipează în mod cu totul special îndemnul Apostolului Paul: "Vă îndemn deci, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să oferiţi trupurile voastre [adică viaţa umană în dimensiunea sa existenţială] ca jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu: acesta este cultul vostru spiritual" (Rom 12,1). Duhul Sfânt, care a realizat pe deplin aceasta în Isus, să transforme şi viaţa voastră într-o ofrandă frumoasă, luminoasă, plăcută lui Dumnezeu!
Cât de profunde erau cuvintele de îndemn pe care Papa Benedict al XVI-lea le adresa superiorilor şi superioarelor generale la 22 mai 2006: "A aparţine Domnului însemnă a fi mistuiţi de iubirea sa incandescentă, a fi transformaţi de splendoarea frumuseţii sale: micimea noastră este oferta pe care noi i-o facem lui ca jertfă de bună mireasmă... A fi ai lui Cristos însemnă a păstra totdeauna în inimă o flacără vie de iubire".
Dragi persoane consacrate,
Biserica noastră locală, în acest an pastoral 2025-2026, pune înaintea tuturor celor care alcătuiesc poporul lui Dumnezeu - creştini laici, persoane consacrate, cler - Euharistia, care este Pâinea Vieţii şi ne îndemnă să ne hrănim cu ea credinţa, speranţa şi iubirea, ca să putem fi în lume un semn vizibil al prezenţei lui Dumnezeu printre oameni.
Aţi auzit de atâtea ori cuvintele: "Biserica face Euharistia şi Euharistia face Biserica". Dimensiunea pascală a vieţii consacrate apare limpede în Euharistie. Euharistia îi uneşte pe toţi membrii poporului lui Dumnezeu - creştini laici, persoane consacrate şi cler - cu pătimirea şi moartea lui Isus Cristos, făcându-i părtaşi la înviere. Acest mister se exprimă înainte de toate în cuvintele de instituire a Euharistiei şi în ritul frângerii pâinii.
Fiind centrul vieţii creştine şi mai ales al vieţii consacrate, Euharistia este modelul cel mai profund al unirii cu Isus. În celebrarea euharistică, persoanele consacrate "îndeplinesc un act al Bisericii şi pentru Biserică, act cu care îşi unesc propria oferire de sine în comuniune cu Cristos care se oferă Tatălui pentru mântuirea lumii întregi" (Vita consecrata, 30). Participarea zilnică a celor consacraţi la mister se vădeşte din inimile persoanelor consacrate care vor să instaureze o comuniune tot mai profundă cu Cristos, care este prezent în misterul morţii şi învierii. Aceasta este şi motivul pentru care "Euharistia se află în centrul vieţii consacrate, personale şi comunitare. Ea este merindea zilnică şi izvorul spiritualităţii persoanelor şi institutelor. În ea, orice consacrat este chemat să trăiască misterul pascal al lui Cristos, unindu-se cu el în oferirea vieţii sale Tatălui prin Duhul" (Vita consecrata, 98).
Persoanele consacrate, asemenea tuturor creştinilor, prin Euharistie participă la jertfa lui Isus, unind jertfa propriei vieţi. Această ofertă personală nu se reduce doar la un simplu rit exterior, ci este caracterizată de oferirea interioară. Participarea la jertfa Domnului are loc şi prin comuniunea la care toţi creştinii sunt invitaţi să participe, împărtăşindu-se din potirul lui Cristos (cf. Mc 10,38).
Euharistia este sacramentul prin excelenţă al întâlnirii cu persoana lui Isus: în ea "este cuprins tot binele spiritual al Bisericii, adică însuşi Cristos" (Presbyterorum Ordinis, 5, cf. Codul de Drept Canonic, can. 899). Euharistia este inima vieţii fiecărui botezat şi a persoanelor consacrate. Cu adevărat, oferirea existenţei voastre vă uneşte într-un mod deosebit cu misterul pascal al morţii şi învierii care se actualizează în Euharistie. Frângerea pâinii împreună repetă şi actualizează dăruirea de sine săvârşită de Isus care "s-a frânt pentru noi şi ne cere şi nouă să ne frângem pentru alţii" (Papa Francisc, Omilia pentru Solemnitatea Corpus Domini, 26 mai 2016).
Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea ne amintea că "a-l contempla pe Cristos implică faptul de a şti să-l recunoaştem peste tot unde el se arată, în feluritele modalităţi ale prezenţei sale, dar, mai ales, în sacramentul viu al Trupului şi Sângelui său. Biserica trăieşte din Cristos euharisticul, de el este hrănită, de el este luminată. Euharistia este un mister al credinţei şi, în acelaşi timp, un «mister al luminii». De fiecare dată când Biserica o celebrează, credincioşii pot, într-un fel, să trăiască din nou experienţa celor doi ucenici de la Emaus: «Lor li s-au deschis ochii şi l-au recunoscut» (Lc 24,31)" (Ecclesia de Eucharistia, 6).
Dragi persoane consacrate,
Amintindu-ne de cuvintele Papei Francisc de fericită amintire, vă invit să trăiţi consacrarea voastră în mijlocul Bisericii noastre locale, în mod sinodal, deoarece: "Biserica nu este altceva decât acel «a merge împreună» al poporului lui Dumnezeu pe drumurile istoriei care merg în întâmpinarea lui Cristos Domnul". Pentru viaţa consacrată "a merge împreună" însemnă a trăi acest stil în toate dimensiunile sale: consacrare, ascultare, comuniune şi misiune.
Papa Leon al XIV-lea, adresându-se persoanelor consacrate cu prilejul Jubileului Speranţei, spunea: "În acest sens, trebuie reiterat mereu cât de important este pentru voi toţi să fiţi înrădăcinaţi în Cristos. Numai aşa, de fapt, veţi putea îndeplini rodnic misiunea voastră, trăind vocaţia ca parte a minunatei aventuri de a-l urma mai îndeaproape pe Isus" (cf. Conciliul al II-lea din Vatican, Decretul Perfectae caritatis, 1). Uniţi cu el şi, în el, între voi, micile voastre lumini devin ca trasarea unei cărări luminoase în marele proiect de pace şi de mântuire pe care Dumnezeu îl are pentru omenire" (Discurs adresat participanţilor la Jubileul Vieţii Consacrate, 10 octombrie 2025).
Dragi persoane consacrate,
Continuaţi trăirea vieţii voastre consacrate cu multă încredere în Domnul Isus care v-a chemat să-l urmaţi pe calea perfecţiunii evanghelice.
Împreună cu episcopul auxiliar Petru Sescu, cu episcopul emerit Petru Gherghel şi cu tot clerul şi poporul care alcătuieşte Dieceza noastră de Iaşi, vă mulţumim pentru fidelitatea de care daţi dovadă şi pentru tot binele făcut Bisericii şi lumii.
Vă invit să celebraţi cu mare bucurie şi recunoştinţă Ziua mondială a Vieţii Consacrate spre slava lui Dumnezeu şi edificarea poporului creştin în mijlocul căruia vă trăiţi consacrarea.
Dumnezeu să binecuvânteze mereu Biserica noastră locală de Iaşi.
Iaşi, 19 ianuarie 2026
✠ Iosif Păuleţ,
episcop de Iaşi
* * *
