|
| © Vatican Media |
Distinşi parlamentari,
Reprezentanţi ai statelor participante la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, domnule ambasador,
Doamnelor şi domnilor,
Cu profundă speranţă şi preocupare pastorală, vă salut în timp ce vă reuniţi pentru a doua Conferinţă Internaţională privind lupta împotriva drogurilor şi criminalităţii organizate în regiunea OSCE, dedicată luptei serioase şi urgente împotriva flagelului drogurilor ilicite. Prezenţa voastră, provenită din multe dintre statele participante OSCE, de la Vancouver la Vladivostok, stă ca o mărturie a hotărârii colective de a confrunta un fenomen care susţine reţelele criminale şi pune în pericol însăşi viitorul societăţilor noastre.
Sfântul Scaun este ferm convins că statul de drept, prevenirea criminalităţii şi justiţia penală trebuie să avanseze împreună în unitate. Într-adevăr, implementarea autentică a statului de drept rămâne indispensabilă pentru dezvoltarea umană integrală. Nicio societate cu adevărat dreaptă nu poate dăinui dacă legea - şi nu voinţa arbitrară a indivizilor - nu rămâne suverană (cf. Compendiul de doctrină socială a Bisericii, 408), în timp ce nicio persoană sau grup, indiferent de putere sau statut, nu îşi poate revendica vreodată dreptul de a încălca demnitatea şi drepturile altora sau ale comunităţilor lor. Prin urmare, prevenirea şi răspunsul la activităţile criminale sunt strâns legate de respectarea şi protejarea drepturilor universale ale omului. Acest lucru necesită nu numai eforturile autorităţilor de aplicare a legii, ci şi implicarea societăţii în ansamblu, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.
În acest sens, Sfântul Scaun susţine din toată inima orice iniţiativă care urmăreşte să stabilească un sistem de justiţie penală eficient, drept, uman şi credibil, capabil să prevină şi să combată producţia şi traficul de droguri ilicite. Recunoscând că adevărata justiţie nu poate fi satisfăcută numai de pedeapsă, astfel de eforturi trebuie să adopte, de asemenea, abordări marcate de perseverenţă şi milă, care vizează reeducarea şi reintegrarea deplină a infractorilor în structura societăţii. Acelaşi respect pentru demnitatea inerentă fiecărei persoane, inclusiv a celor care au comis infracţiuni, exclude utilizarea pedepsei cu moartea, a torturii şi a oricărei forme de pedeapsă crudă sau degradantă.
Sunt necesare programe complete pentru a ajunge la cei înrobiţi de dependenţă, oferindu-le tratament medical, sprijin psihologic şi reabilitare susţinută. O astfel de abordare multidisciplinară trebuie să privească persoana umană în totalitatea sa, depăşind măsurile pur represive şi soluţiile permisive, ambele nereuşind să elibereze indivizii din lanţurile dependenţei. În acest fel, aceştia pot redescoperi şi trăi din nou plinătatea demnităţii lor dăruite de Dumnezeu.
Mai mult, doresc să subliniez că educaţia este esenţială pentru prevenţie. Ea formează fundamentul dezvoltării umane integrale şi îi ajută pe copii şi tineri să recunoască devastarea profundă adusă de droguri. În zilele noastre, când reţelele de socializare răspândesc atât de des informaţii false periculoase care trivializează aceste riscuri, educaţia trebuie să înceapă în cadrul familiei şi să fie consolidată în şcoală, transmiţând cunoştinţe ştiinţifice precise despre efectele devastatoare ale narcoticelor asupra creierului, corpului, conduitei personale şi binelui comun al comunităţii.
Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate sunt esenţiale pentru construirea unor societăţi sigure, juste şi stabile. Din această perspectivă, aş dori să le mulţumesc tuturor ofiţerilor de aplicare a legii şi membrilor sistemului judiciar care şi-au sacrificat viaţa sau au suferit vătămări în îndeplinirea curajoasă a îndatoririlor lor. Mărturia lor ar trebui să provoace în noi sentimente de recunoştinţă, responsabilitate şi o hotărâre reînnoită.
Biserica Catolică, prin numeroasele sale instituţii din întreaga lume şi bazându-se pe îndelungata sa experienţă în însoţirea celor afectaţi de dependenţă, este pregătită să aprofundeze şi mai mult legătura sa de cooperare fructuoasă cu societatea civilă. Împreună, într-un spirit de respect reciproc şi responsabilitate comună, putem promova politici care să servească într-adevăr binelui comun şi demnităţii inalienabile a fiecărei fiinţe umane.
Fie ca această conferinţă să aducă roade abundente şi durabile în strategii de cooperare transnaţională, prevenţie eficientă şi speranţă autentică. Asupra voastră tuturor, asupra deliberărilor voastre şi asupra popoarelor pe care le reprezentaţi, invoc binecuvântările îmbelşugate ale lui Dumnezeu de înţelepciune, curaj şi pace durabilă. Vă mulţumesc.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
