Muzeul Diecezan "Episcop Mihai Robu" în Ziua Internaţională a Muzeelor, 18 mai
Sărbătorind astăzi, 18 mai, Ziua Internaţională a Muzeelor, doresc să fac o scurtă prezentare a Muzeului Diecezan "Episcop Mihai Robu", la a cărei amenajare am muncit şi eu în anii 2001 şi 2002. Deschiderea oficială a acestui muzeu a avut loc în ziua de 30 septembrie 2002, în cadrul amplei manifestări cultural-religioase "Sărbătorile Săbăoaniului" (28-30 octombrie 2002), când au avut loc: sfinţirea bisericii "Înălţarea Sfintei Cruci", comemorarea a 100 de ani de la construirea bisericii "Sfântul Mihail" şi inaugurarea Muzeului Catolicilor din Moldova, pus sub patronajul primului episcop indigen de Iaşi, originar chiar din Săbăoani, Mihai Robu.
Este firesc ca Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, care cuprinde acum toate comunităţile catolice din cele opt judeţe ale Moldovei, să aibă un muzeu propriu. Pentru a arăta vechimea şi trăinicia ei, mai ales după anul 1990, s-a pus de multe ori în discuţie şi analiză necesitatea descoperirii, cercetării şi valorificării acestui patrimoniu cultural şi istoric, rezultatele acestei activităţi fiind păstrate în diferite depozite ale centrelor de cercetare arheologică din Iaşi, Roman, Hârlău şi Bacău, dar au fost şi publicate în diverse reviste de specialitate sau editate de Editura "Presa Bună". Pentru a centraliza unele exponate şi a pune în valoare roadele a zeci de ani de cercetare, s-a lansat proiectul organizării unui muzeu diecezan.
Scopurile şi obiectivele Muzeului Diecezan "Episcop Mihai Robu" ar putea fi sintetizate în câteva puncte: adunarea, păstrarea şi conservarea patrimoniului arheologic descoperit cu ocazia săpăturilor efectuate în diferite şantiere arheologice unde au fost vestigii aparţinând catolicilor din Moldova: Săbăoani - Berindeşti, Cotnari, Iaşi, Baia, Bacău etc.; identificarea, colectarea, restaurarea şi prezentarea obiectelor bisericeşti şi de cult, păstrate în colecţii parohiale sau particulare; colectarea de materiale etnografice, folclorice şi istorice în vederea deschiderii unor săli expoziţionale specifice; cercetarea ştiinţifică a obiectelor descoperite, în conformitate cu programele şi normele de cercetare a patrimoniului istoric; cercetarea şi documentarea în vederea completării şi îmbogăţirii patrimoniului muzeal prin achiziţii, donaţii sau prin alte forme caracteristice de constituire a patrimoniului muzeal; inventarierea şi organizarea evidenţei patrimoniului cultural deţinut în muzeul diecezan; conservarea şi restaurarea bunurilor culturale din patrimoniul muzeal; punerea în valoare a patrimoniului cultural pe care muzeul diecezan îl are în administrare, prin intermediul expoziţiilor permanente şi temporare, a programelor educative specifice, a publicaţiilor etc.; identificarea nevoilor culturale ale publicului şi orientarea programelor de punere în valoare a patrimoniului cultural administrat în funcţie de acestea; menţinerea contactului cu mediile de informare, cu organizaţii culturale, instituţii de învăţământ şi cercetare, organisme şi foruri internaţionale de profil.
Inaugurarea Muzeului Catolicilor din Moldova a fost plasată într-un program mai vast care a cuprins, luni, 30 septembrie 2002: o sfântă Liturghie pontificală, binecuvântarea clădirii muzeului, prezentarea monografiei coordonate de preotul Fabian Doboş, "Săbăoani - file de istorie", precum şi a altor cărţi apărute la Editura "Presa Bună" sub egida Departamentului de Cercetare Ştiinţifică din cadrul Episcopiei Catolice de Iaşi, precum şi un frumos program cultural-folcloric realizat de unii membri ai comunităţii din Săbăoani. La eveniment au participat mai mulţi episcopi, oameni de cultură, fii ai satului, profesori, cercetători, autorităţi civile din judeţul Neamţ, oameni ai presei şi foarte mulţi localnici.
În mod oficial, episcopul Diecezei de Iaşi, Preasfinţitul Petru Gherghel a anunţat aşezarea Muzeului Catolicilor din Moldova sub patronajul episcopului Mihai Robu, fiul satului Săbăoani, fiind primul episcop român. În acest sens s-a citit decretul de înfiinţare şi de deschidere a muzeului. Preasfinţitul a accentuat că acest eveniment se înscrie în iniţiativele care au loc în dieceză în cadrul Sinodului diecezan şi ne ajută să ne cunoaştem mai bine trecutul. După sfânta Liturghie a urmat binecuvântarea clădirii muzeului. S-a sfinţit apa, s-a tăiat panglica şi s-a stropit cu apă sfinţită interiorul muzeului. Episcopul a felicitat şi a mulţumit tuturor celor care au pus umărul la amenajarea muzeului: profesori şi cercetători din Iaşi şi Roman (Stela Cheptea, Domniţa Hordilă, Vasile Ursache, Dan Botezatu, Ion Ciubotaru), precum şi preoţi (Aurel Iştoc, Toma Encuţă, Alois Moraru, Anton Despinescu, Fabian Doboş) care s-au implicat în colectarea şi trierea obiectelor adunate din zeci de sate ale Moldovei.
Muzeul a fost amenajat într-o clădire veche, unde, înainte de anul 1948, a funcţionat Noviciatul Franciscan. Construită sub conducerea preotului Leopold Rossi, în anul 1862, această clădire a fost casă parohială, după care a fost mărită, în anii 1925-1930, şi folosită de Provincia Franciscană "Sfântul Iosif" la diferite activităţi: noviciat, sediu editorial pentru publicaţiile franciscane, tipografie etc. În august 1948, statul comunist a confiscat cea mai mare parte a complexului monahal din Săbăoani şi a încredinţat-o şcolii de stat.
Cele patru secţiuni ale muzeului (arheologie, etnografie, istorie şi liturgică) sunt aşezate în opt încăperi şi ilustrează prezenţa catolică la est de Carpaţi încă din secolul XIII, precum şi aria de răspândire a acestora pe întreg teritoriul Moldovei.
Exponatele arheologice au fost descoperite în urma săpăturilor efectuate în sate cu populaţie de confesiune catolică (Săbăoani, Tămăşeni, Gherăeşti, Răchiteni, Cotnari, Iaşi) de către cercetătorii Domniţa Hordilă şi Vasile Ursachi de la Muzeul de Arheologie şi Istorie din Roman, precum şi de profesorul Stela Cheptea din Iaşi. Sunt expuse obiecte de ceramică, obiecte de fier, obiecte de podoabă şi obiecte de cult datând de la jumătatea secolului al XIV-lea până în secolul al XVII-lea.
Sectorul etnografic a fost proiectat de profesorul Ion H. Ciubotaru, care a studiat şi înregistrat la faţa locului toate localităţile cu populaţie catolică, publicate în trilogia "Catolicii din Moldova. Universul culturii populare". Colectarea pieselor etnografice a fost realizată de preoţii Aurel Iştoc şi Alois Moraru, iar selectarea şi amplasarea exponatelor în spaţiile rezervate acestui sector s-a făcut de către muzeograful etnolog Elena Florescu din Piatra Neamţ. În aceste săli şi holurile adiacente sunt prezentate ocupaţiile de bază ale catolicilor (agricultura, creşterea animalelor şi exploatarea lemnului), precum şi cele două ocupaţii tradiţionale: pescuitul şi olăritul. Astfel, putem vedea: o casă ţărănească, război de ţesut, compus din: stative, sul din spate şi sul din faţă, tălpici, spetează, vatale, spată, scripţi, iţe, suveică, bătătura, ţăji, slobozitor, ţăpinitor, vergele, fujei, ţesătură; letcă pentru ţăji, îmblăciu pentru bătut fasole, grâu..., gherghefuri cu urzeală pentru confecţionat covoare, urzîtor pentru ţesut, furcă şi fus pentru tors lână, traistă, lampă cu gaz, felinare cu gaz, farfurii din ceramică, opinci din cauciuc, fier de călcat cu cărbuni, perdele, costume populare pentru copii, costume popular pentru femei, costume populare pentru bărbaţi, costume populare pentru tineri, suman pentru bărbaţi, cojoc pentru bărbaţi, bondiţă pentru bărbaţi, ii pentru femei, ii pentru bărbaţi, ii pentru copii, ii pentru tineri, ştergare, lăicere, vătale, spete, iţe, răşchitor, urzitor, ladă de zestre, cărămidar cu trei racle, învârtitor cu sul pentru ţăji, covată, măsuţă şi scăunele, untar, piuă, scărmănitor, ciubăr, depănătoare, suport pentru funii, cheptănuşi pentru lână, cheptănuşi pentru cânepă, mosoare, ulcele şi oale pentru lapte, ciocan pentru tablă, furcă cu două coarne (ţăpoi), furcă pentru oale cu sarmale, ragilă pentru cânepă, laiţă, perne, ţoale din codiţă, ceasuri, icoane... şi multe, multe alte obiecte. De asemenea, se pot vedea: ţesături (ştergare, covoare), costume populare, accesorii gospodăreşti din lemn şi metal (piese de mobilier, lăzi, mese, vase, linguri, opinci, coşuri, bâte etc.), unelte pentru muncă (furci, coase, seceri, topoare, diferite vase, obiecte pentru ţesut etc.) şi altele.
Alegerea documentelor istorice, a literaturii bisericeşti şi a obiectelor de cult, a revenit colectivului din cadrul Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al Episcopiei Catolice Iaşi: pr. Anton Despinescu, dr. Dănuţ Doboş şi pr. Alois Moraru. În sala de istorie sunt expuse copii ale diferitelor documente importante ale instituţiilor bisericeşti şi fotografii vechi care atestă prezenta activă a Bisericii Catolice în Moldova. Un sector special este destinat cărţilor administrative, sigiliilor originale şi unor liste şi fotografii ale rezistenţei Bisericii în perioada comunistă. Dintre documentele şi manuscrisele mai importante amintim: registrul de venituri şi cheltuieli al misionarilor iezuiţi din Iaşi, în perioada 1678-1714; hrisovul domnului Moldovei Grigore Alexandru Ghica prin care se acordă dreptul de construire a unei biserici din piatră pentru catolicii din Iaşi, din 8 decembrie 1776; hrisovul domnesc, din 16 mai 1815, pentru fixarea uliţii dintre Biserica Catolică şi Biserica "Trei Ierarhi"; hotarnica Bisericii Catolice din acelaşi an; planul economic, din 27 iunie 1886, al moşiei Horleşti, proprietatea Episcopiei Catolice de Iaşi; relatarea Sfintei Congregaţii "De Propaganda Fide" privind nominalizarea lui Anton Durcovici şi Alexandru Cisar ca episcopi de Iaşi; "Codex Bandinus" (reproducere după manuscrisul din Academia Română, fragment în lucrarea editată de V.A. Urechia în 1898); "Dottrina christiana", de Vito Piluzio, din anul 1677; "Abecedarul pentru învăţătura pruncilor catolici din Principatul Moldovei, editat de episcopul Rafael Arduini", din 1841; un document foarte vechi, din 7 mai 1663, intitulat "Raportul final în limba latină încheiat la sfârşitul lucrărilor Sinodului de la Bacău"; scrisoarea pastorală despre Seminarul diecezan a episcopului Nicolae Iosif Camilli, din 26 iulie 1893; circulară a episcopului Dominic Jaquet, prin care condamnă propaganda maghiară în Eparhia de Iaşi, din 5 ianuarie 1902; documentul de luare în primire a Episcopiei de Iaşi de către episcopul Anton Durcovici, la 13 aprilie 1948; bula papală a papei Leon al XIII-lea privind crearea Episcopiei Catolice de Iaşi, din 27 iunie 1884 etc. Represiunea comunistă împotriva Bisericii Catolice din Moldova este prezentată prin câteva dosare: Anton Trifaş (fişa personală şi fotografii), Leopold Nestmann (fişa personală şi fotografii), Vasile Gabor (fotografia şi textul din Almanahul "Presa Bună" 1994), Rafael Friedrich (fişa personală şi două fotografii), Anton Durcovici (fişa personală, fotografii, scrisori, articole personale, cărţi etc.), Dumitru Romila (fişa personală şi fotografii), Dumitru Matei (fişa personală, procesul verbal de execuţie, fotografii). Este expusă o listă a preoţilor din Dieceza de Iaşi arestaţi în perioada regimului comunist, extrase din ziarele vremii privind preoţii catolici arestaţi, cărţi cuprinzând persecuţia comuniştilor etc.
Obiectele liturgice au fost adunate din mai multe parohii ale Diecezei de Iaşi, unele fiind din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, şi au fost folosite de episcopi şi preoţi care au lucrat în Moldova: cârje pastorale, mitre, potire, pixide, patene, cărţi liturgice, haine preoţeşti şi multe alte obiecte de cult. Sunt prezentate, de asemenea, şi câteva registe liturgice: 1775-1813, "Liber baptizatorum" (Registrul de botezaţi) pentru parohiile Cucuteni, Popeşti, Cotnari şi Miclăuşeni; 1798-1858, Răchiteni - "Libri matrices Parochiae Rechetenii" (Registrul de botezaţi, căsătoriţi şi decedaţi); 1801-1813, Tămăşeni - Registrul de venituri şi cheltuieli, precum şi numeroase însemnări istorice ale Parohiei Tămăşeni-Adjudeni; 1784-1847, Iaşi - Manuscris conţinând predici ale unor misionari franciscani din Moldova etc.
După vizitarea muzeului, unii vizitatori pasionaţi de istorie au afirmat: "Muzeul oferă vizitatorilor o lecţie importantă de istorie pentru trecutul catolicilor din Moldova", "Expoziţia muzeului cuprinde piese rezultate ca urmare a descoperirilor arheologice, a studiilor etnografice, istorice, antropologice şi filologice, bine puse în valoare în puţine săli..."; "Se vede clar că obiectele s-au colectat din multe sate catolice. Este o gamă diversificată de obiecte reprezentative ale patrimoniului cultural catolic din Moldova, dar şi din domenii diferite: arheologic, etnografic, istoric şi liturgic".
Beneficiarul ţintă al activităţilor Muzeului Diecezan "Episcop Mihai Robu" vizează orice persoană sau grup interesat de istoria catolicilor din Moldova. Pe termen scurt, beneficiarii sunt studenţii şi şcolarii din instituţiile educative patronate de Episcopia de Iaşi, atraşi să viziteze muzeul prin diversificarea programelor educaţionale. La aceste grupuri se adaugă numărul bătrânilor, adulţilor, tinerilor şi copiilor care vin în pelerinaje prin Dieceza de Iaşi sau cu ocazia multor evenimente religioase ce se organizează în zona Roman. Atragerea publicului local va fi urmărită prin organizarea unor evenimente de anvergură, precum aducerea unor exponate deosebite în galeriile muzeului, organizarea de evenimente culturale pentru publicul larg, precum: Noaptea Muzeelor, Ziua Tineretului, Sărbătoarea Copiilor, Săptămâna Familiilor, Zilele comunei Săbăoani, hramurile bisericilor din Săbăoani etc. Apoi, prin creşterea numărului de parteneriate cu instituţiile de cultură şi învăţământ, colaborarea la evenimente şi festivaluri locale etc. Pe termen lung, numărul beneficiarilor se poate extinde mult prin promovarea instituţiei prin mijloacele media pe care Episcopia Romano-Catolică de Iaşi le are la dispoziţie: paginile web, facebook, publicaţiile tipărite ("Lumina creştinului", "Buletin istoric", "Agenda liturgică", calendare etc.), pliante şi afişe ce pot fi distribuite în parohiile şi instituţiile diecezei, lecţii speciale în cadrul orelor de Istoria Bisericii şi Religie etc. Mai mult, se va putea realiza un sit special dedicat activităţilor Muzeului Diecezan "Episcop Mihai", o publicaţie proprie şi se vor organiza sesiuni ştiinţifice în spaţiile aferente instituţiei. Tot pe termen lung, beneficiarul-ţintă pot fi vizitatori străini, care trebuie atraşi la muzeu printr-o strategie de promovare şi publicitate adecvată, actualizată prin mijloacele şi aplicaţiile internetului şi o diversificare a ofertei culturale. Strategia urmărită în stimularea vizitării pentru această categorie de public va consta în mobilizarea celor peste o sută preoţi plecaţi din Dieceza de Iaşi să activeze în afara graniţelor ei, ca în programele pelerinajelor pe care le organizează cu comunităţilor lor din Europa să includă printre obiectivele de vizitat şi Muzeul Diecezan "Episcop Mihai Robu".
Pr. Alois Moraru
*
În anul 2010, Consiliul Judeţean Neamţ a realizat un scurt film de prezentare şi promovare a acestui muzeu.
*
Muzeul este în administrarea Parohiei "Sfântul Mihail" din Săbăoani (Str. Orizontului, 53, 617400-Săbăoani, jud. Neamţ): tel. 0233/735014; e-mail: [email protected]; www.parohiacatolicasabaoani.ro.
