Şi credincioşii din Parohia Romano-Catolică, Mirceşti, judeţul Iaşi, din Decanatul de Valea Siretului, au dat curs planului pastoral propus de episcopul Petru Gherghel pentru Anul Familiei, de a desfăşura misiuni populare în fiecare parohie şi de a invita pe Maica Domnului de la Cacica în comunităţile noastre.
Iată îndemnul episcopului Petru Gherghel, de la 15 ianuarie 2011: "Cu toţi să ne unim sub aripa ei ocrotitoare şi să ne rugăm: Toată frumoasă eşti, Marie, tu eşti cinstea neamului nostru, sub ocrotirea ta alergăm, Maică preasfântă din Cacica".
De aceea, în perioada 17-20 martie 2011, în Parohia Romano-Catolică Mirceşti, au avut loc misiuni populare, pregătite şi ţinute de pr. Iacob Stolnicu, paroh de Sagna, judeţul Neamţ. Şi tot în acest timp am invitat-o la noi şi pe Maica Domnului de la Cacica, însoţită de părinţii franciscani.
Părintele predicator Iacob a evidenţiat rolul familiei creştine în lumea de astăzi, subliniind că familia creştină, deşi pe pământ este purtătoare de cruce, ea crede în victoria învierii.
Aşa cum am amintit, misiunile populare din parohia noastră, misiuni la care au participat şi numeroşi preoţi şi creştini din vecini, s-au desfăşurat sub privirile şi ocrotirea Icoanei Maicii Domnului de la Cacica. La primirea icoanei în Parohia Mirceşti, au fost prezenţi şi episcopul de Iaşi, PS Petru Gherghel, însoţit de pr. Isidor Mocanu, penitentiarum magnus.
Iar acum am să prezint câteva date informative referitoare la icoana făcătoare de minuni de la Cacica. Este o copie a Madonei Negre de la Czestochowa, Polonia. Se spune că icoana Madonei Negre de la Czestochowa, a fost pictată de sfântul evanghelist Luca, cel care a cunoscut-o personal pe Maica Domnului şi care a fost şi primul ei biograf. El a pictat aceasta icoana la cererea unor creştini din Ierusalim. Însă Maica Domnului din această icoană a voit să ajungă şi să rămână la Czestochowa.
Este interesant de urmărit cum mulţi au voit să o reţină pe Maica Domnului pentru ei personal sau pentru bisericile lor, dar Icoana Maicii Domnului s-a făcut atât de grea încât nu au putut să o reţină şi să o mişte din loc, pentru că ea a voit să ajungă şi să rămână la Czestochowa. După ce prin multe peripeţii a ajuns la Czestochowa, nişte eretici de husiţi, pe la 1430, au voit să o răpească de acolo spre profanare. Şi iarăşi Maica Domnului s-a făcut atât de grea, aşa că nici ei n-au putut să o mişte din loc. De necaz şi din ură faţă de Maica Domnului, aceşti eretici i-au străpuns obrazul cu sabia, aşa cum, odinioară, păgânul Longinius i-a străpuns cu suliţa coasta lui Isus, Fiul ei (cf. In 19,34).
În ciuda rănilor primite pe obrazul ei, Mama cerească a rămas să ocrotească poporul polonez pe care şi l-a ales.
Pe la mijlocul sec. XVIII, la Cacica, s-au descoperit mari zăcăminte de sare. Pentru extragerea acestor zăcăminte, Curtea de la Viena, sub a cărei tutelă se afla Cacica la vremea aceea, a trimis aici nişte oameni pricepuţi în ale mineritului, din Polonia. Aceşti mineri pricepuţi erau catolici buni, care cunoscând dragostea şi ocrotirea Mariei de la Czestochowa pentru ei, au ţinut să ia cu ei măcar o copie a acestei Icoanei, ca să-i ocrotească şi să-i ajute în noua lor patrie, România. Şi au găsit o copie, tot făcătoare de minuni, care a fost executată de un anume bătrân, Daniel, în vârstă de 70 de ani, pentru un oarecare scriitor Dominic care, rugându-se în faţa acestei icoane, s-a însănătoşit într-un mod miraculos. Au luat deci acestă Icoana făcătoare de minuni cu ei şi au venit cu ea la Cacica. Se spune că atunci când aceşti muncitori polonezi sosiţi la Cacica au ridicat prima lor biserică de lemn, 1810, în cinstea Mariei, şi au adus această icoană în biserică, Icoana Maicii Domnului, a lăcrimat şi s-a luminat la faţă. Acesta a fost începutul minunilor a Icoanei Maicii Domnului de la Cacica.
De atunci şi până astăzi minunile sufleteşti şi trupeşti ale Maicii Domnului de la Cacica n-au încetat. Cine a vizitat şi s-a rugat în noul sanctuar de la Cacica, sfinţit în anul 1904, a putut observa un panou cu mici imagini din argint: inimi, picioare, mâini, rinichi şi alte organe ale corpului uman, din argint, toate în miniatură, care au fost aduse drept recunoştinţă şi mulţumire Icoanei făcătoare de minuni, pentru bolile sufletului sau pentru organele trupului care au fost vindecate prin mijlocirea Mariei, pe lângă Fiul ei, Isus. Se spune că inimioarele reprezintă vindecările sufleteşti, iar celelalte organe ale corpului uman vindecările trupeşti.
Este interesant de observat în această Icoană făcătoare de minuni, Maria arată cu mâna spre Isus, exact ca la nunta din Cana Galileei, şi ne îndeamnă şi astăzi să facem tot ceea ce ne va spune Isus (cf. In 2,5). Iar Isus arată cu mâna spre Maria, spunând oricărui om: "Fiule, iată mama ta!" (cf. 19,27). Deci Mama şi Fiul arată unul spre altul, voind parcă să ne spună, că fără ei nu putem face nimic şi nici nu putem ajunge departe (cf. In 15,5).
Am putea spune că, aşa cum Madona Neagră a ales Czestochowa, tot astfel copia ei, a ales Cacica. Şi aşa cum Madona Neagră de la Czestochowa peregrinează prin parohiile Poloniei, tot astfel Maica Domnului de la Cacica peregrinează prin parohiile Moldovei, împărţind haruri şi binecuvântări de la Fiul ei, Isus.
Dacă Icoana Maicii Domnului de la Cacica a lăcrimat când a păşit pe teritoriul ţării noastre, credincioşii din Mirceşti au lăcrimat atât la sosirea, cât şi la plecarea ei din biserica noastră.
De-a bunul Dumnezeu ca aceste lacrimi să fie lacrimi de adevărată iubire şi căinţă!
Pr. Ioan Lungu
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 17-20 martie: Mirceşti: Misiuni populare şi "peregrinatio Mariae"
