Luna mai, luna Mariei, s-a încheiat cu o dublă sau chiar triplă sărbătoare pentru comunitatea românilor catolici din Lleida şi Tarragona (Spania): sărbătoarea Coborârii Duhului Sfânt (31 mai 2020), sărbătoarea Vizitei Preasfintei Fecioare şi, mai ales, sărbătoarea hramului comunităţii noastre, dedicată Sfintei Fecioare Maria, Maica Unităţii.
Ştim cu toţii că vremurile pe care le trăim sunt speciale, date peste cap de această pandemie. După săptămâni de stat în casă, fără a putea participa la sfânta Liturghie în comunitate, de această dată, în grup mai restrâns, ne-am apropiat de altar, cu flori în mână pentru a i le oferi "Florii cereşti". Alături de aceste flori, am lăsat la picioarele Mamei noastre tristeţile, preocupările, grijile noastre şi am rugat-o să le transforme în jertfă plăcută Domnului. Am rugat-o, de asemenea, să ne ajute să înţelegem umilinţa, care înseamnă trăirea adevărului, iar adevărul este că, fără Dumnezeu, nu suntem nimic. A fost nevoie de un virus care a răsturnat toate planurile noastre, ritmul nostru comod de viaţă, sănătatea, economia, munca, viitorul nostru... Am ajuns să credem că suntem invincibili, autosuficienţi, iar dintr-odată, din cauza unei fiinţe microscopice, ne simţim fragili, vulnerabili, limitaţi şi muritori.
Mai mult ca niciodată, Sfânta Fecioară ni se uneşte azi în rugăciune şi ne invită să întoarcem privirea, cu umilinţă, către Dumnezeu, cu credinţa că el ne iubeşte şi că nu ne părăseşte nicicând, nici în suferinţă, nici în timp de pandemie, nici măcar în moarte. Aşa cum spunea fericitul Durcovici, Rozariul este rugăciunea cea mai frumoasă şi puternică din câte există. Prin ea sperăm să dobândim pacea, liniştea, împăcarea cu Dumnezeu şi cu ceilalţi. În luna mai ne-am unit cu Sfântul Părinte şi cu întreaga Biserică în rugăciunea frumoasă, puternică, dar şi simplă, dulce, a Rozariului. Nu obosim să căutăm mijlocirea ei pentru ca rugile noastre, lauda şi mulţumirea să ajungă la Domnul. Am trăit şi trăim luni complicate, cu teamă, suferinţă, dar şi cu speranţă şi mângâiere, având încredere că Mama noastră va primi cu duioşie rugile noastre.
Să-i cerem Sfintei Fecioare să ne înveţe să fim umili şi să recunoaştem fragilitatea, limitele noastre, să ne ajute să ne deschidem, la fel ca ea, inima lui Dumnezeu şi iubirii divine, un Dumnezeu care este izvorul a toate, al respectului, al demnităţii umane, al fraternităţii şi solidarităţii între persoane şi popoare, al respectului şi dragostei faţă de întreaga creaţiei.
Sub ocrotirea ta, alergăm, Sfântă Născătoare de Dumnezeu, Maică a Unităţii. Uneşte-ne în iubire, ajută-ne să fim mai atenţi unii faţă de alţii, mai săritori şi mai generoşi cu cei care au nevoie!
Mai multe fotografii au fost publicat epe pagina de Facebook a Corului "Mioriţa" din Lleida: www.facebook.com/misericordialleida/
Pr. Adrian Burcă
