Sâmbătă, 26 iunie, au început la Institutului Romano-Catolic din Iaşi, manifestările ocazionate de celebrarea celor 120 de ani de la înfiinţarea Episcopiei de Iaşi (27 iunie 1884). Manifestarea de sâmbătă a cuprins trei momente: o întâlnire în aula magna a institutului, în cadrul căreia au fost ţinute mai multe conferinţe şi s-au conferit diplome, medalii şi cruci jubiliare; un scurt istoric al diecezei în imagini urmat de un moment cultural pregătit de seminarişti, iar în ultima parte a zilei o Liturghie pontificală, în capela seminarului, prezidată de PS Petru Gherghel, păstorul Diecezei de Iaşi. La manifestările din ziua de 26 iunie au participat aproximativ 300 de invitaţi din ţară şi străinătate, înalţi ierarhi, clerici, politicieni, academicieni şi oameni, legaţi într-un fel sau altul de istoria acestei dieceze. Manifestarea de la seminar a fost coordonată de părintele Viliu Dancă.
"Aduceţi-vă aminte de conducătorii voştri... şi imitaţi-le credinţa" (Evr 13,7). Acestea au fost cuvintele cheie care au marcat prima zi a aniversării Zilelor Episcopiei Catolice de Iaşi. Au fost invitaţi să participe la manifestările de sâmbătă aproximativ 500 de invitaţi. O bună parte dintre ei au onorat invitaţia (aproximativ 300), alăturându-se trup şi suflet celor angrenaţi în mod direct în pregătirea evenimentului. Dintre înalţii ierarhi, s-au alăturat păstorilor Diecezei de Iaşi, PS Petru Gherghel şi PS Aurel Percă, PS Anton Coşa - episcop al Diecezei de Chişinău, ÎPS Florentin Crihălmeanu - episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla şi PS Genaro Francischetti - arhiepiscop de Fermo, dieceză din care provine şi PS Nicolae Iosif Camilli, primul episcop al Diecezei de Iaşi.
La deschiderea manifestărilor jubiliare au participat, de asemenea, personalităţi de seamă de pe scena politică românească, precum dl Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi dl Gheorghe Nichita, primar al oraşului Iaşi. Dl Valer Dorneanu a prezentat şi un gând al preşedintelui ţării, dl Ion Iliescu. Spiritul de convieţuire al românilor este în sine o formă de ecumenism. Participarea la aceste aniversări, atât a creştinilor catolici cât şi a celor ortodocşi, se integrează perfect în dezideratul unanim de astăzi, al unei Europe unite. Dl primar Gheorghe Nichita, sensibilizat de faptul că în urmă cu 20 de ani nu s-a putut serba centenarul Episcopiei Catolice de Iaşi, a spus celor prezenţi: "Voi fi mereu aproape de dv. Vă felicit şi vă doresc tot binele din lume. Aşa să ne ajute Dumnezeu".
La manifestare a participat şi pr. Mihail Ciocan, consilier în probleme de administraţie bisericească, în calitatea de delegat al ÎPS Daniel Ciubotea, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Sfinţia sa a remarcat faptul că ziua a început sub semnul binecuvântării, prin ploaia de afară care a făcut mult bine roadelor câmpului. E un semn al bogăţiei şi al belşugului. Sfinţia sa a exprimat aleasa preţuire şi dragostea frăţească a ÎPS Daniel, aducând în memoria celor prezenţi fapte concrete de colaborare între ierarhii celor două biserici.
Din rândul delegaţiei italiene prezente la manifestare a făcut parte şi primarului comunei Marche, Umberto Pistolesi Alberta Rossi, căreia îi este arondat şi satul Monterubbiano, de unde era originar N.I. Camilli, primul păstor al Diecezei de Iaşi. În scurtul său cuvânt, el a exprimat salutul concetăţenilor săi pentru această manifestare.
Prof. dr. Ion H. Ciubotaru, profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi, a vorbit auditoriului despre identitatea catolicilor de pe aceste meleaguri, aşa cum i-a descoperit el străbătând satele catolice şi dialogând cu oamenii. Dumnealui a descoperit la catolicii moldoveni valori inestimabile (ex. păstrarea straielor străbune, a obiceiurilor calendaristice etc.). Descoperirea acestor valori în comunităţilor catolice scoate la iveală integrarea catolicilor moldoveni în cultura şi civilizaţia română. Aceşti oameni duc mai departe cu îndârjire această zestre, fără a o etala cu ostentaţie, dar păstrând-o cu multă veneraţie şi respect.
"Convieţuirea între catolici şi ortodocşi în secolul al XVII-lea" a fost titlul conferinţei susţinute de doamna Violeta Barbu, membru al Academiei Române şi profesor la Institutul Teologic "Sf. Tereza" din Bucureşti. Moldova a fost printre primele teritorii de misiune ale proaspetei înfiinţate Congregaţii De Propaganda Fide (1622). Acest organism bisericesc creează în 1623 în acest spaţiu o provincie eclezială franciscană. Secolul al XVII-lea a fost un secol al sinoadelor, nu doar catolice (Cotnari - 1642 şi Bacău - 1663) dar şi ortodoxe (sinodul panortodox de la Iaşi - 1642). Aceste sinoade au avut un caracter normativ. Trebuie subliniat că în această perioadă contrareforma, provocată în urma Conciliului Tridentin (1545-1563), a marcat puternic viaţa religioasă a misionarilor care erau puşi în situaţia de a înfrunta tradiţiile puternic înrădăcinate în comunităţile catolice, dar şi influenţa majorităţii ortodoxe. Misionarii s-au văzut implicaţi în dispute teologice, în special cu preoţii şi călugării greci, în chestiuni dogmatice, precum existenţa purgatoriului etc. Acesta este secolul publicării primelor catehisme, în încercarea de a răspândi învăţătura Conciliului Tridentin. Prezentând şi salutul organismelor pe care le-a reprezentat la manifestare, d-na V. Barbu a menţionat: "În pământul Moldovei, convieţuirea face parte din miraculosul plan de unitate despre care vorbeşte cu atâta înverşunare Sfântul Părinte".
"Dacă vrem un viitor mai bun, să privim din când în când şi în trecut". Acesta a fost mesajul central pe care Mons. Anton Despinescu a încercat să-l transmită auditoriului, vorbind despre personalitatea marcantă a primului episcop de Iaşi, N.I. Camilli. După o scurtă trecere în revistă a reperelor istorice din viaţa acestui episcop, s-a dat citire epitafului său. Pe epitaf este schiţat portretul distinsului prelat: "... o inimă de aur, suflet curat şi cuget limpede. I-a plăcut viaţa retrasă. A murit călugăr evlavios. Deşi străin ca origine, a murit ca mare român prin sentimentele lui". Acest păstor de suflete a apărat dreapta credinţă şi a proslăvit dreptatea lui Dumnezeu.
Prin conferinţa susţinută, pr. Viliu Dancă i-a invitat pe toţi să facă un pas înainte în istorie, analizând viaţa creştinilor catolici în crunta perioadă a anilor 1948-1989. Părintele a adus în prim plan imaginea preoţilor Gheorghe Pătraşcu, Ioan Ploscaru şi Iuliu Hossu, care şi-au trăit credinţa în întunericul închisorii. Pentru ei, puterea credinţei a derivat din întâlnirea cu o persoană, cu Isus Cristos. Aceşti preoţi au cultivat memoria lui Isus prin meditaţii, rugăciune, examinarea conştiinţei etc. "Cum să facem noi să încreştinăm aceste timpuri?" În identitatea noastră să avem mereu memoria lui Isus pentru că, în felul acesta, niciodată nu vom fi singuri.
Pr. Fabian Doboş a schiţat portretul unui alt păstor, personalitate marcantă pentru viaţa Diecezei de Iaşi, PS Dominic Jaquet. Două aspecte reliefează activitatea acestui episcop: interesul pentru formarea intelectuală a tinerilor şi munca pastorală intensă.
"Un caz rar, care a întrunit la unison numai aprecieri. Model pentru tinerele generaţii. El azi se întoarce acasă". Aceasta este figura pr. Iosif Malinowski, vicar general al episcopului N.I. Camilli, aşa cum a reieşit din prezentarea făcută de dr. Dănuţ Doboş. Acest preot nu a lăsat să-i lipsească nici una dintre virtuţi. El este autorul principalelor lucrări din epocă: "Manualul dascălilor", "Micul catehism", "Călăuza creştinului", "Provoslavia" etc. Între altele, el a fost apreciat pentru "precizia în toate", susţinerea inventarierii cu rigurozitate a tuturor actelor din arhivele parohiale, fiind considerat un deschizător de drumuri etc.
Domnul drd. Anton Coşa, venit special de la Bacău pentru această manifestare, a vorbit despre impactul extern al înfiinţării Episcopiei Catolice de Iaşi. El a prezentat modul în care a fost văzut acest fapt în diplomaţia Vaticanului, în contextul politic al timpului. Pr. Mihai Dămoc, de la Institutul Franciscan din Roman, a realizat o trecere în revistă, în date şi nume, a prezenţei franciscane pe teritoriul moldav. Încă din prima parte a secolului al XIII-lea, o dată cu înfiinţarea Episcopiei Cumaniei, prezenţa franciscană în această zonă este un fapt cert, atestat istoric. Părinţii franciscani au susţinut această misiune secole de-a rândul. Însuşi primul episcop de Iaşi a fost un franciscan. Scoasă în afară legii în 1948, ramura franciscană a reînflorit pe teritoriul moldav după 1989, când mulţi tineri au ales să calce pe urmele sfântului Francisc.
În ultimele decenii a crescut numărul studiilor istorice dedicate catolicilor din Moldova. Dl Ion H. Ciubotaru indica apariţia a aproximativ 200 de studii, după 1989, dedicate catolicilor din această zonă. Pr. Alois Moraru a prezentat cinci apariţii recente de acest gen: două monografii aparţinând satelor Gherăeşti şi Sagna, ultimele două numere din revista de istorie a Episcopiei Catolice de Iaşi - "Buletin istoric" - şi o carte conţinând portretul şi scurte repere din viaţa episcopilor de Iaşi şi a rectorilor Seminarului diecezan. A rostit un cuvânt şi dl Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii pentru Drepturile Omului (Harghita). Aceasta este o organizaţie nonguvernamentală, care în ultimii ani, mai ales, a colaborat în mod fructuos cu Asociaţia "Dumitru Mărtinaş" din Bacău, aparând identitatea catolicilor din Moldova pe diverse câmpuri, sociale şi politice. Domnia sa, "ortodox român născut în Moldova", a urat PS Petru Gherghel "statornicie în credinţă şi noi izbânzi duhovniceşti".
A rostit, de asemenea, un cuvânt de felicitare şi de la mai mare, pr. Ioan Ciuraru, provincialul părinţilor franciscani în Moldova. Excelenţa sa Genaro Francischetti, arhiepiscop de Fermo, l-a prezentat pe episcopul Camilli ca "păstorul care uneşte trecutul cu prezentul". Europa are nevoie de o trăire împreună, pentru ca rădăcina credinţei să nu fie îndepărtată. Este nevoie de o respiraţie sănătoasă. "După cum nedreptatea e normală în lume, e necesar unul care să dea mai mult decât îi spune datoria lui de a da. Aceasta pentru a fi dreptate".
A urmat momentul culminant al acestei prime perioade a zilei, moment în cadrul căruia PS Petru Gherghel a conferit diferitelor personalităţi din lumea clericală şi laică, cruci jubiliare, medalii jubiliare şi diplome de merit. Acordarea acestor distincţii a fost un act de mulţumire şi apreciere a jertfei şi eforturile depuse de cei care le-au primit şi un imbold pentru ceilalţi. În această notă solemnă s-a încheiat primul moment al zilei.
Întâlnirea de după-amiază a început prin cuvântul ÎPS Florentin Crihălmeanu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, originar din Iaşi. Excelenţa sa a prezentat şi un salut din partea ÎPS Lucian Mureşan, arhiepiscop al Eparhiei de Blaj, care l-a avut ca delegat la manifestare pe pr. sincel Ioan Fărcaş. "Să le fie memoria binecuvântată şi în lumină înveşmântată", a spus, printre altele, Preasfinţia sa. El a oferit un mic cadou, constând într-o icoană cu sfântul Iosif, patronul Diecezei de Iaşi şi al primului ei episcop, dar şi al Seminarului diecezan.
Pr. dr. Emil Dumea, decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Iaşi, a prezentat un istoric al diecezei însoţit de un mănunchi de imagini, alese şi armonizate de pr. prof. dr. Lucian Farcaş.
Cea de-a doua parte a zilei s-a încheiat cu un momentul cultural prezentat de studenţii anului IV de la Institutul Teologic. Continuând o tradiţie începută încă de când Seminarul era condus de preoţii iezuiţi, seminariştii au regizat piesa de teatru "Vicleniile lui Scapin", scrisă de Jean-Baptiste Poquelin (Moliere).
Ultimul moment al zilei l-a constituit celebrarea unei Liturghii pontificale solemne în capela Institutului Teologic. Liturghia a fost prezidată de PS Petru Gherghel, însoţit fiind de cei patru episcopi prezenţi la manifestările din cursul dimineţii, precum şi de un mare număr de preoţi din întreaga Dieceză de Iaşi. S-au unit, de asemenea, în jurul păstorilor lor câţiva credincioşi din Iaşi. Cântarea la sfânta Liturghie a fost condusă de studenţii Institutului Teologic, sub bagheta domnului dirijor Mihai Bişoc.
În predica rostită, PS Aurel Percă, episcopul auxiliar al Diecezei de Iaşi, a subliniat rolul sfintei Fecioare Maria în cei 120 de ani de existenţă ai acestei dieceze. Acest rol al sfintei Fecioare se vădeşte mai ales în cultul pe care i l-au acordat ierarhii şi credincioşii, numeroase instituţii având-o drept patroană; de asemenea, în cultura românească sfânta Fecioară are diferite reprezentări. Fecioara preacurată ne comunică o capacitate mereu nouă de a primi viitorul, iar încrederea în ea este o garanţie a ocrotirii ei. Preasfinţitul i-a îndemnat pe toţi să înalţe Maicii Domnului o cântare de recunoştinţă şi mulţumire, "căci lucruri mari ne-a făcut cel puternic, iar numele lui este sfânt".
Ziua s-a încheiat, astfel, într-un climat de rugăciune, de apropiere de cel care conduce istoria cu propriul său braţ. Cei 120 de ani de existenţă a Diecezei de Iaşi sunt o mărturie concretă a iubirii gratuite pe care Dumnezeu în bunătatea sa a revărsat-o în sufletul creştinilor de pe teritoriul Moldovei.
"Misericordias Domini in aeternum cantabo!"
Petru Tamaş
