Ziua de 10 februarie 2017 pentru grupul aspiranţilor cooperatori guanellieni a fost o zi binecuvântată de formare.
La începutul zilei i-am primit cu mare bucurie în mijlocul nostru pe aspiranţii cooperatori din Şcheia care, cu mare curaj, au înfruntat frigul şi zăpada pentru a nu rata această posibilitate deosebită, iar la ora 10.30 am avut marea bucurie sufletească de a asculta cuvântul de salut din partea pr. Alphonse Bakthis Walagan, SDC.
Prima meditaţie a fost ţinută de către pr. Umberto Brugnoni, vicar general şi rector al seminarului din Roma, precum şi responsabil mondial pentru cooperatorii guanellieni. Tema propusă de organizatori a fost motoul trăit din plin şi răspândit de fondatorul nostru, sfântul Alois Guanella: "Pregare e patire", "A se ruga şi a suferi". Rugăciunea şi suferinţa sunt verbe importante în viaţa fiecărui creştin. Părintele Guanella, modelul şi maestrul nostru spiritual, ne-a învăţat că rugăciunea este o relaţie de afecţiune între Dumnezeu şi om, între fiu şi tată, dând afecţiunii un sens profund şi fundamental în viaţa guanellienilor. Sfântul Alois Guanella a fost un om al rugăciunii. Când se trezea dimineaţa devreme medita Cuvântul lui Dumnezeu şi avea astfel un aliment spiritual pentru toată ziua. De aceea, meditaţia este ca şi o muncă în jurul unei mini de aur. Cu cât te adânceşti mai mult, cu atât găseşti bucurii pentru suflet.
Am avut un moment de rugăciune personală precum şi posibilitatea de a ne împăca sufletul prin sacramentul Spovezii, în capela Casei "Sfântul Iosif" care ne-a găzduit de-a lungul întregii zile.
Am gustat din plin bucuria şi mulţumirea sfintei Liturghii la ora 12.30, celebrată de către părintele Umberto şi concelebrată de către pr. Bakthis şi de către pr. Antonio Kalai, SDC. Procesiunea de la începutul celebrării care ne-a văzut implicaţi cu toţii, a avut ca şi scop construirea chipului fondatorului nostru printr-un puzzle. Fiecare bucăţică din acest puzzle a avut importanţa ei. La predică pr. Umberto a subliniat faptul că în viaţa zilnică nu este uşor deloc să unificăm bucăţile diferitelor experienţe plăcute sau mai puţin plăcute din cursul zilei, dar important este că totul şi toţi suntem unificaţi de prezenţa lui Dumnezeu şi de harul său în viaţa noastră. Părintele ne-a urat "drum bun" şi succes în a fi cooperatori ai milostivirii.
La sfârşitul sfintei Liturghii am primit câte un creion mic împreună cu inima sfântului Guanella şi am fost invitaţi prin acest gest să fim atenţi la ceea ce Dumnezeu a dorit să ne scrie în inimile noastre prin mijlocirea sfântului fondator. Apoi i-am dăruit pr. Umberto ca mulţumire o fântână în miniatură, deoarece el este pentru întreaga Familie Guanelliană un izvor bogat în spiritualitatea şi istoria guanelliană şi l-am salutat în mod deosebit pe pr. Anton Kalei, care a venit în mijlocul nostru acum câteva zile pentru a rămâne cu noi şi pentru a face împreună binele.
Prânzul ne-a făcut să ne simţim şi mai mult familie, iar împărtăşirea dintre noi în grupurile mici ne-a ajutat să ne îmbogăţim reciproc.
În a doua meditaţie, pr. Umberto ne-a vorbit despre un al doilea motto din viaţa sfântului Alois: "Pâine şi Dumnezeu". Această învăţătură pentru suflet a insuflat în inimile noastre dăruirea şi grija pentru aproapele şi în mod deosebit pentru persoanele aflate în suferinţă şi sărăcie.
Am încheiat ziua noastră de formare cu rugăciunea sfântului Rozariu împreună cu persoanele în vârstă de la cămin şi astfel am simţit-o aproape pe Maria, Maica noastră şi a Divinei Providenţe.
Îi mulţumim părintelui Umberto care nu doar ne-a încântat, ci parcă ne-a deschis inimile mai larg înspre bine. Îi mulţumim şi părintelui Bakthis care, împreună cu sora Victoria, au organizat această zi care s-a dovedit a fi plină de har.
Gândul nostru se îndreaptă şi către maica generală, sr. Serena Ciserani, care întotdeauna a avut calităţi deosebite de iubire faţă de cei aflaţi în dificultate: o vorbă bună, o privire blândă, un zâmbet plăcut, care au făcut chiar minuni. Această dăruire sfântă a părintelui Alois Guanella ca fiu şi slujitor al Providenţei şi-a purtat opera caritativă şi în România, operă recunoscută şi elogiată de ieşeni, mai ales de locuitorii din Bucium, cartier unde surorile îşi desfăşoară opera de binefacere împreună cu Slujitorii Carităţii, cu atâta zel şi competenţă profesională. Vă privim pe toţi ca pe nişte prieteni buni ai timpurilor noastre atât de grele şi vă spunem din inimă, cu multă dragoste şi afecţiune: Vă mulţumim că existaţi în viaţa noastră.
Mulţumim lui Dumnezeu şi tuturor celor care au colaborat într-un fel sau altul la buna desfăşurare a zilei noastre de formare.
Petrina Crupa
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 10 februarie: Iaşi: Zi de formare pentru aspiranţii cooperatori guanellieni
