Societatea Internaţională "Sfântul Toma de Aquino" (filiala română) şi Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi au organizat în ziua de 1 mai simpozionul internaţional cu titlul Înţelepciunea, astăzi. Abordări filozofice, teologice şi culturale. Lucrările s-au desfăşurat în aula de conferinţe a Institutului Teologic "Sfântul Iosif" din Iaşi. Au participat numeroşi invitaţi din ţară şi străinătate, preoţi profesori de la Institutul Teologic Romano-Catolic şi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, studenţi. Lucrările conferinţei s-au ţinut în limbile română, italiană, franceză şi engleză, şi au continuat cu discuţii pe marginea întrebărilor adresate de participanţi.
Lucrările simpozionului au început dimineaţă la ora 9.00. Moderatorul dezbaterilor programate pentru prima parte a zilei a fost domnul Alexander Baumgarten (Cluj), care a făcut o scurtă introducere la tema înţelepciunii în viziunea sfântului Toma de Aquino.
A urmat o primă serie de şase conferinţe, care au abordat câteva teme importante: San Tommaso d'Aquino e la possibilità di avere le tre sapienze - pr. Abelardo Lobato (Lugano, Elveţia); "Sapientia" în comentariul sfântului Toma la Epistola întâi către Corinteni - Bogdan Tataru-Cazaban (Bucureşti); Is there a practical analogue to "sapientia"? - Christopher Martin (Houston, SUA); Quelle sagesse après la "sortie de la religios"? - Louis Perron (Ottawa, Canada); De la experienţă la înţelepciune în gândirea sfântului Toma - pr. Wilhelm Dancă (Iaşi); Hristos-Logosul şi înţelepciunea. Consideraţii filozofice şi teologice - pr. Gheorghe Petraru (Iaşi).
Întrebări precum: Ce legătură există între inocenţă şi înţelepciune? Dar între înţelepciune şi tăcere? Se poate vorbi despre înţelepciune in statu inocentiae a primilor oamenilor? Ce rol ocupă afectele în cadrul memoriei? Există forme de vindecare a memoriei în viziunea sfântului Toma de Aquino? - au constituit fundalul discuţiilor după expunerea primelor conferinţe.
Lucrările simpozionului au continuat după o scurtă pauză cu alte teme interesante. Astfel, Gabriela Blebea-Nicolae (Ottawa, Canada) a tratat în cadrul conferinţei sale despre înţelepciunea speculativă (conştiinţa) şi înţelepciunea practică (prudenţa), subliniind, printre altele, faptul că "atât conştiinţa, cât şi prudenţa fac apel la legea naturală, şi amândouă pot greşi din cauza componentelor cu care operează". "Antrenarea voinţei, a mai subliniat ea, constituie un punct de legătură între înţelepciunea speculativă şi cea practică".
A urmat conferinţa domnului Alin Tat (Cluj), intitulată Filozofia şi înţelepciunea: de la papa Ioan Paul al II-lea la Toma de Aquino. Făcând referire la numeroase pasaje din enciclica Fides et ratio a papei Ioan Paul al II-lea, domnul Tat a subliniat, printre altele, ideea că înţelepciunea este un dar al Duhului Sfânt, iar teologia se prezintă ca o adevărată înţelepciune pentru cei care o studiază în spiritul credinţei.
Înţeleptul - un personaj mereu străin a fost titlul conferinţei prezentate de domnul Ştefan Afloaroaei (Iaşi), urmată apoi de cea a pr. Iosif Antili (Iaşi, Institutul Teologic) referitoare la tradiţia sapienţială a Vechiului Testament ca fenomen intercultural. Amintind câteva aspecte esenţiale privind tradiţia sapienţială (binomul faptă-răsplată; viziunea despre bine şi rău; ordinea existentă în lume; rolul lui Dumnezeu) şi scrierile biblice sapienţiale (în special Iob, Prov, Qoh, Sir şi Înţ), Sfinţia sa a vorbit despre înţelepciune înţeleasă ca "o ştiinţă practică a vieţii", înţeleptul fiind văzut ca "cel care deprinde arta timonierului". Programul simpozionului a continuat cu o altă conferinţă intitulată Raportul dintre înţelepciune şi ştiinţă. Consecinţe morale, prezentată de pr. Gheorghe Popa (Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă), urmată de cea a doamnei Miruna Tataru-Cazaban (Bucureşti).
Cum putem nuanţa superioritatea înţeleptului fără a o transforma într-o tiranie? Cum se împacă înţeleptul cu condiţia de străin? Care ar fi criteriul de coerenţă al înţelepciunii celui străin? - sunt doar câteva dintre întrebările adresate de participanţi la care s-a încercat un răspuns în cadrul discuţiilor ce au urmat, cu care, de altfel, s-a şi încheiat programul din prima parte a zilei dedicate acestui simpozion.
După-amiază, lucrările simpozionului au fost reluate, dezbaterile avându-l ca moderator pe pr. Wilhelm Dancă, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi. Programul a cuprins în această a doua parte a zilei un număr de zece conferinţe, menite să completeze viziunea de ansamblu asupra înţelepciunii în contextul de astăzi.
"Fuga mundi" ca posibilă înţelepciune, astăzi a fost titlul conferinţei prezentate de domnul Wilhelm Tauwinkl (Bucureşti). A urmat conferinţa Conceptul de "synderesis" în filozofia lui Toma de Aquino, expusă de Dan Săvinescu (Cluj). Pornind de la opera Itinerarium mentis in Deum a sfântului Bonaventura (care vede în synderesis a şasea treaptă a cunoaşterii, treaptă ce face posibilă contemplarea mistică a lui Dumnezeu), domnul Săvinescu s-a referit apoi la conceptul de synderesis în filozofia sfântului Toma, înţeles ca potentia habitualis (o potenţă însoţită de un habitus) şi ca habitus al cunoaşterii primelor principii morale.
În continuare, pr. Ştefan Lupu (Iaşi, Institutul Teologic) a prezentat conferinţa "Contemplata aliis tradere" la Toma de Aquino. Pentru început, părintele a ţinut să sublinieze că expresia contemplata aliis tradere a sfântului Toma de Aquino (cf. Summa theologiae, q. 188, a6) înseamnă, înainte de toate, "să ştii să oferi altora cele contemplate decât să le contempli de unul singur". Vorbind despre contemplaţie, înţeleasă ca intuire simplă a adevărului, pr. Şt. Lupu s-a referit apoi la obiectul contemplaţiei, constituit din adevărurile divine (elementul principal) şi lucrurile divine (elementul secundar). "Pentru a trăi o viaţă contemplativă0, a spus Sfinţia sa, avem nevoie de virtuţi... Contemplaţia este aceea care ne aduce bucuria interioară".
O altă temă interesantă a fost tratată de Leonard Tony Farauanu (Gaming, Austria) în conferinţa intitulată Înţelepciunea în gândirea contemporană: moft esoteric, abilitate practică sau nevoie existenţială? O perspectivă creştină. "În căutarea înţelepciunii, a spus el printre altele, omul are nevoie de meditaţie şi de linişte sufletească. Dobândirea înţelepciunii presupune multă perseverenţă şi umilinţă... Înţeleptul este un martir ascuns". Concluzia conferinţei a fost aceea că "nevoia existenţială de înţelepciune va fi satisfăcută pe deplin în împărăţia cerurilor".
Despre Pateric ca depozitar de înţelepciune a vorbit în continuare pr. Mihai Mărgineanu (Iaşi) într-o conferinţă cu acelaşi titlu.
A urmat conferinţa semnată de pr. Lucian Farcaş (Iaşi, Institutul Teologic) - Înţelepciunea şi viaţa modernă. Aspecte etico-ecologice. "Calitatea vieţii omului, a spus Sfinţia sa, depinde de aerul curat, de apa potabilă şi de îngrijirea pământului". Atrăgând atenţia asupra faptului că "pământul a fost supus exploatării masive din partea omului", părintele a ţinut să arate în continuare că "omul stăpâneşte natura mai înainte de a învăţa să se stăpânească pe sine". De aceea, ar fi necesar un "contract de pace cu natura", al cărui conţinut să aibă în vedere: limbajul naturii; toleranţa faţă de vegetaţia spontană; creaţia omului şi cea a naturii (care trebuie să se unească din nou); viaţa în armonie cu legile naturii; conştiinţa omului de oaspete al naturii; o societate lipsită de deşeuri (problema reciclării) etc. Am putea spune, aşadar, că omul înţelept este cel care ştie să aibă respectul cuvenit faţă de natură, care acţionează şi în vederea binelui generaţiilor viitoare, care se adaptează la condiţiile naturii şi care se mulţumeşte cu mai puţin, pentru a reduce astfel consumul exacerbat.
Ultimele patru conferinţe i-au avut ca protagonişti pe: pr. Marius Taloş (Iaşi) - Cum să mă orientez într-o lume dominată de concupiscenţă epistemologică?; prof. Anton Adămuţ (Iaşi) - De ce nu cred în "aurea mediocritas"?; prof. Anton Carpinschi (Iaşi) - Gândirea politică modernă doar o gândire teologică secularizată? Cazul J. -J. Rousseau; Cătălin Buciumeanu (Bucureşti) - Înţelepciunea între contemplaţie şi revelaţie.
Dezbaterile pe marginea conferinţelor prezentate şi a întrebărilor adresate de participanţi (precum: Ce relaţie există între teologia ca sacra doctrina şi teologia ca ultimă etapă a comuniunii cu Dumnezeu? Ce legătură se poate stabili între synderesis şi legea naturală? Ce deosebire există între "contemplaţie" şi "a trăi în iubirea dumnezeiască"? Se implică suficient mass-media în problema ecologică? etc.) au încheiat programul simpozionului din acest an.
La sfârşitul zilei, a avut loc şi o întrunire a Consiliului Director al Societăţii Internaţionale "Sfântul Toma de Aquino" (filiala română) în vederea discutării unor probleme organizatorice.
Emanuel Imbrea
