Ultima celebrare cu caracter ecumenic din cadrul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor s-a ţinut la Iaşi în ziua de 25 ianuarie 2008, la biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din cartierul Galata. Celebrarea a început la ora 17.00 şi a fost prezidată de către protopopul Constantin Andrei, paroh la biserica ortodoxă "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" Bărboi din Iaşi. Au mai participat şase preoţi catolici şi 11 ortodocşi, persoane consacrate şi un număr mare de credincioşi aparţinând ambelor confesiuni, care au voit să-şi exprime credinţa lor în Cristos, unica temelie a Bisericii. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de pr. Cornel Cadar.
Rugaţi-vă ca toţi să fie una.
"Trăiţi în pace unii cu alţii" (1Tes 5,13)
La începutul celebrării ecumenice a luat cuvântul pr. Mircea Stoleru, parohul bisericii "Adormirea Maicii Domnului" Galata, pentru a adresa un bun venit tuturor celor prezenţi.
Celebrarea a continuat cu rugăciuni adresate Sfintei Treimi, apoi a fost cântată ectenia mare.
Textele biblice luate din: Is, 11,6-10; 1Tes 5,13b-18; In 17,2-24 au surprins aceste două idei: pacea şi unitatea.
La omilie, pr. Cornel Cadar a scos în evidenţă faptul că participarea la rugăciunea comună nu este decât un motiv de bucurie.
Pentru că întâlnirea din această zi a încheiat Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, părintele a ţinut să formuleze aceste întrebări: La finalul acestei săptămâni, care sunt concluziile? Ce au adus întâlnirile ecumenice?
În primul rând, a răspuns părintele, trebuie subliniat faptul că aceste zile au atras atenţia asupra rugăciunii.
Seară de seară, creştinii din diferite Biserici s-au adunat pentru a se ruga. Au fost în comuniune toţi cei care, în aceste zile, prin rugăciune, au căutat unitatea. Pentru a ilustra o viaţă de rugăciune autentică, părintele Cornel a dat-o ca exemplu pe sfânta Tereza a Pruncului Isus, pentru care "rugăciunea e respiraţia sufletului, e un elan al inimii către Dumnezeu".
Rugăciunea a fost tema acestor zile, prin textul propus spre meditaţie, luat din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni (5,17): "Rugaţi-vă fără încetare".
Apostolul neamurilor, în cea mai veche scrisoare pe care o scrie, îndemna comunitatea din Tesalonic să trăiască unitatea, să pună în practică ceea ce era de la început. În ciuda tăriei în faţa încercării persecuţiei, a bucuriei, credinţei, speranţei şi carităţii care nu încetau să crească, sămânţa dezbinării se află în Biserica din Tesalonic. Apostolul vrea să edifice această comunitate în unitate. Acest lucru îl face să pronunţe îndemnurile care sunt în 1Tes 5,13-18, printre care se află şi acela ales ca temă a săptămânii de rugăciune din acest an: "Rugaţi-vă fără încetare". Desigur, îndemnul e valabil şi pentru creştinii divizaţi de azi. Este nevoie de rugăciune pentru a face paşi spre unitate.
Participanţii la săptămâna de rugăciune din acest an au avut ocazia să se gândească şi să mediteze la importanţa rugăciunii în viaţa comunităţii şi a fiecărui membru. Ei au implorat împreună de la Domnul darul deplinei comuniuni, s-au rugat pentru depăşirea oricărei divizări între creştini, răspunzând în felul acesta dorinţei lui Cristos: "Ca toţi să fie una". Această rugăciune a lui Isus o putem numi testamentul lui Isus.
Pentru creştini, anul acesta, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor a însemnat sărbătoare. S-au împlinit 100 de ani de când această iniţiativă există în mod organizat. Asta nu înseamnă că înainte de anul 1908 creştinii nu s-au rugat pentru unitate. Desigur, au făcut-o, şi textele rugăciunilor şi Liturghiilor din fiecare tradiţie dau mărturie că dorinţa creştinilor de a fi una a existat mereu.
Pornită din iniţiativa unui anglican, Paul Wattson, ca Octavă de Rugăciune pentru Unitatea Bisericilor, ideea a crescut şi s-a răspândit tot mai mult. În anul 1935, Paul Couturier, un preot catolic din Lyon, a schimbat denumirea, vorbind de unitatea creştinilor şi nu neapărat a Bisericilor. În anul 1968, creştinii au adoptat un text unic de rugăciune, după ce, în anul 1964, papa Paul al VI-lea şi patriarhul Atenagora I de Constantinopol s-au rugat împreună şi au citit aceeaşi evanghelie, la Ierusalim.
Cum fac creştinii sărbătoare? Prin căutare şi cunoaştere reciprocă. Aceste zile au constituit, într-adevăr, o ocazie pentru întâlnire şi cunoaştere.
Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor a însemnat rugăciune, sărbătoare, o cunoaştere mai bună a punctelor comune, a bogăţiilor spirituale pe care le avem împreună. A însemnat apreciere a valorilor din celelalte Biserici şi îmbogăţire prin cântare şi meditaţie.
A fost o săptămână în care creştinii au fost chemaţi să-şi îndrepte privirea spre Cristos. Apropiindu-ne de Cristos ne-am apropiat între noi.
Ce vom face în continuare? În casele noastre - a concluzionat părintele Cadar - să continuăm spiritul nostru de rugăciune din aceste seri pentru că rugăciunea este sufletul ecumenismului şi prin ea vom ajunge să ne cunoaştem mai bine şi să ne apropiem mai mult unii de alţii.
"Putem trece prin poarta ecumenismului numai în genunchi" (Yves Congar).
În continuarea celebrării a fost cântată ectenia întreită. Acestui moment i-a urmat semnul dăruirii păcii, gest care a concretizat tema ultimei zile de rugăciune ecumenică. Cântarea Ce bine e când fraţii, interpretată de corul de la Parohia Romano-Catolică "Sfânta Tereza" din Iaşi, a fost o mărturie a bucuriei trăite la acest ultim moment de rugăciune comună.
Celebrarea a luat sfârşit prin binecuvântarea rostită de către părintele Anton Despinescu, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, şi de către protopopul Constantin Andrei.
La final, pr. Mircea Stoleru, în calitate de gazdă, a mulţumit celor care au luat parte la ultimul moment de rugăciune comună, împodobind astfel biserica, şi i-a îndemnat pe toţi să se roage neîncetat la nivel personal, familial şi eclezial.
După cuvântul de mulţumire al părintelui Stoleru, pr. protopop Constantin Andrei a transmis din partea PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi locţiitor de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, un cuvânt de mulţumire către toţi pentru efortul depus pentru organizarea acestor întâlniri şi pentru dragostea arătată în aceste zile de rugăciune comună.
Cu această întâlnire ecumenică, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor s-a încheiat. Nouă, creştinilor, nu ne rămâne decât să fim discipolii lui Cristos şi să deschidem uşile inimilor noastre pentru a continua împreună construcţia Bisericii pe unica temelie care este Cristos. Iar Dumnezeu, Părintele nostru ceresc, care ne-a adunat împreună în aceste zile pentru a implora darul unităţii, să ne călăuzească prin Duhul său, pentru ca nu numai prin cuvinte, ci şi prin fapte şi viaţa noastră să dăm mărturie despre el şi astfel să ajungem într-o zi să trăim toţi împreună în înţelegere şi pace.
Marcelin Blaj
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 25 ianuarie: Iaşi: Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor - a opta zi
