Duminică, 2 decembrie 2012, în cadrul sfintei Liturghii prezidate de PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, 16 studenţi din anul III de la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi au fost admişi printre candidaţii la ordinele sacre.
Într-o atmosferă de sărbătoare şi bucurie, celebrarea sfintei Liturghii a început la ora 10.00 în capela Institutului. În faţa membrilor familiei şi a colegilor, cei 16 seminarişti au pornit în procesiune, împreună cu preoţii concelebranţi, purtând pe braţe reverenda, haina care trebuie să reprezinte pentru ei consacrarea specială în slujirea lui Dumnezeu, a Bisericii şi a semenilor.
După proclamarea lecturilor sfinte, PS Aurel Percă a rostit cuvântul de învăţătură în care le-a reamintit tuturor că timpul Adventului, pe care îl începem cu această duminică, este un timp de aşteptare. Trăim un timp de aşteptare plină de răbdare şi speranţă a celui care vine pentru a se întâlnii cu noi toţi şi pentru a împlini promisiunea de fericire făcută de Dumnezeu: Cristos. Preasfinţitul a menţionat că Adventul trebuie să înceapă cu ridicarea frunţilor noastre, cu înălţarea sufletului nostru către Dumnezeu. Suntem îndemnaţi să uităm trecutul şi să privim numai înainte, spre viitor, spre noul eveniment al harului, deoarece fiecare an liturgic care începe este un an al harului, un an al binecuvântărilor cereşti. Adventul este semnul unei renaşteri la un mod mai autentic de a fi în credinţă, mai ales în acest an în care am fost chemaţi să aprofundăm credinţa. Pentru a evidenţia scopul şi importanţa speranţei care trebuie să mişte sufletul creştinului, PS Aurel Percă a adus în atenţie un text sacru indian din secolul VII î. Cr., dar care poate fii găsit şi în Cartea Înţelepciunii. El exprimă o sensibilitate foarte răspândită între noi: "Ce fel de fericire poate fi într-o lume în care fiecare se naşte pentru a muri? Numai credinţa poate da un răspuns la această întrebare pentru că răspunsul ei nu admite ambiguităţi". Dumnezeu nu ne-a creat pentru moarte, ci pentru viaţă, pentru mântuire. Şi pentru că infidelităţile noastre au compromis un asemenea plan, Cristos însuşi intră în istoria noastră pentru a duce la îndeplinire promisiunile Tatălui. Adventul este aşteptare, pregătire, dorinţă, speranţă în venirea Mântuitorului în lume.
A spera însemnă a avea încredere în viitor şi a-l pregăti în atitudine de răbdare şi aşteptare. Trebuie să mergem în întâmpinarea lui Cristos care vine. Cum? Zilele acestea asistăm la o pregătire exterioară pe care ne-o propune lumea comercială. Creştinului însă îi sunt propuse câteva sfaturi biblice luate de la sfântul Paul:
"Să vă purtaţi în aşa fel încât să-i fiţi plăcuţi lui Dumnezeu!", spune apostolul Paul în Scrisoarea către Tesaloniceni. Nu este vorba de un program vag; fiecare poate găsi modul personal în care să-i fie plăcut lui Dumnezeu, în acest timp al Adventului, precum şi în întreaga sa viaţă.
"Creşteţi tot mai mult în dragoste unul faţă de altul şi faţă de toţi oamenii!". Nu vom reuşi niciodată să spunem că-i iubim suficient pe semenii noştri. Nu trebuie să facem economie când este vorba de iubire. Tot apostolul Paul este cel care ne învaţă că totul trebuie făcut din iubire.
"Întăriţi-vă inimile ca să fiţi fără prihană, în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu". Sfinţenia este plinătatea iubirii şi sinteza magisteriului pastoral. Sfinţenia este un lucru înalt, dar o datorie realizabilă pentru un creştin.
"Fiţi cu băgare de seamă să nu se îngreuneze inimile voastre din pricina chefurilor, a beţiilor şi a grijilor vieţii acesteia!". Trebuie aşadar să fim atenţi pentru a nu ne risipi viaţa în asemenea lucruri. Viaţa e prea importantă pentru a o risipi. Arta de a trăi înseamnă a transforma viaţa intr-o adevărată operă de artă, a precizat Preasfinţitul.
Acestea sunt câteva sfaturi ce ne conduc la o pregătire mai bună pentru Crăciun, pentru venirea lui Cristos între noi şi, în acelaşi timp, modul cel mai bun pentru a învăţa să credem şi să sperăm.
Imediat după ce Preasfinţitul a încheiat cuvântul de învăţătură, seminariştii au fost chemaţi fiecare pe nume de către pr. rector Benone Lucaci. Sfinţia sa i-a prezentat episcopului în vederea acceptării lor printre candidaţii la ordinele sacre. Fiecare dintre ei a răspuns "Prezent!", afirmându-şi astfel disponibilitatea de a-şi manifesta public dorinţa de a se consacra slujirii lui Dumnezeu şi a oamenilor.
Celebrarea a continuat cu rostirea voinţei ferme a seminariştilor de a corespunde chemării lor şi de a duce la bun sfârşit pregătirea lor, pentru a deveni apţi să slujească Bisericii prin hirotonirea ce o vor primi la timpul cuvenit. Cei 16 seminarişti au rostit cu hotărâre "Vreau!" atunci când Preasfinţitul i-a întrebat dacă voiesc să se formeze sufleteşte, astfel încât să-i poată sluji cu credinţă Mântuitorului Isus şi trupului său mistic, care este Biserica.
A urmat apoi binecuvântarea hainei clericale, invocându-se harul lui Dumnezeu ca el să sfinţească şi să-i facă demni, pe cei care o vor îmbrăca, de slujirea Bisericii lui Cristos. Cei 16 seminarişti au îmbrăcat apoi haina şi au intrat în capelă în procesiune solemnă spre altar.
Celebrarea sfintei Liturghii a continuat apoi cu rostirea Rugăciunii credincioşilor, cu prezentarea darurilor oferite de către studenţii noi admişi printre candidaţii la ordinele sacre şi cu liturgia euharistică.
În încheierea celebrării PS Aurel Percă i-a felicitat pe cei 16 seminarişti pentru pasul făcut, încurajându-i să-şi continue formarea, pentru că lumea are nevoie de preoţi buni şi sfinţi după inima lui Cristos. Totodată, Preasfinţitul le-a mulţumit celor 16 pentru disponibilitatea lor în angajarea formării pentru sfânta Preoţie, iar părinţilor şi rudelor prezente la celebrare le-a mulţumit pentru rugăciunile pe care le înalţă ca Dumnezeu să cheme tot mai mulţi tineri la formarea pentru sfânta Preoţie. PS Aurel Percă le-a prezentat seminariştilor salutul călduros păstorului diecezei noastre, PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, al ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureşti, şi al PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti, păstori care îi susţin cu rugăciunile lor.
Trei dintre seminariştii admişi astăzi printre candidaţii la ordinele sacre au dorit să ne împărtăşească câteva impresii personale legate de acest eveniment:
"Ecourile acelui «Prezent» încă mai răsună în mintea şi în sufletul meu. A fost o zi minunată, o zi care nu trebuie uitată prea curând, o zi în care poţi realiza cât de mult poate lucra harul lui Dumnezeu în viaţa omului. Ne încredinţăm sfintei Fecioare Maria pentru a călăuzi în continuare paşii noştri spre sfânta Preoţie, iar bunul Dumnezeu să continue lucrarea pe care a început-o în fiecare dintre noi" (Liviu-Marian Focioroş)
"Această zi a fost unică şi specială pentru noi, studenţii anului III ai Institutului Teologic. Unică pentru că foarte puţine persoane pot fii martore şi subiecţi principali ai unei astfel de zile. Este la fel cu ziua în care doi tineri se logodesc, dovedindu-şi unul altuia iubirea, urmând ca mai târziu să încheie această iubire a lor prin sacramentul Căsătoriei. La fel se întâmplă cu noi: astăzi am fost admişi printre candidaţii la ordinele sacre dovedind celorlalţi iubirea pe care o oferă Dumnezeu fiecăruia dintre noi.
A fost o zi specială pentru sentimentele profunde pe care le-am trăit fiecare dintre noi, atât eu, cât şi colegii de clasă. Sunt sigur că şi cei care au participat la acest eveniment ca invitaţi au fost încercaţi de puternice sentimente.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru această zi şi sper ca el să ducă la bun sfârşit lucrarea pe care a început-o în noi toţi!". (Cătălin-Alexandru Mititelu)
"Chiar dacă sfânta Liturghie s-a încheiat cu câteva ore în urmă, acel «Vreau» pe care l-am rostit alături de colegii mei în capelă, înaintea PS Aurel Percă şi a celorlalţi părinţi profesori, încă mai răsună în inima mea. Mi-aş dori că Domnul să facă să nu înceteze să răsune în inima mea acest angajament pe care l-am luat, pentru ca astfel să fiu mereu în slujba sa". (Ionuţ-Gabriel Giurgică)
Virgiliu Demşa-Crainicu
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Iaşi (ITRC): Admissio - studenţi admişi printre candidaţii la ordinele sacre
