Editura ARCB: A apărut revista "Pro Memoria", nr. 17-18/2018-2019
A apărut revista "Pro Memoria", nr. 17-18/2018-2019, editată de Centrul "Biserica şi Istoria", respectiv Arhiva Vladimir Ghika, de pe lângă Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti.
Revistă a fost fondată în anul 2002 de către Excelenţa sa dr. Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, scopul acesteia fiind acela de a publica articole de istorie şi artă bisericească, menite să valorifice din punct de vedere cultural şi ştiinţific patrimoniul cultural al Bisericii Catolice de pe teritoriul actual al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti.
Revista "Pro memoria" este coordonată de dr. Dănuţ Doboş şi de dr. Iulia Cojocariu, din colegiul de redacţie făcând parte ÎPS Aurel Percă (preşedinte onorific), ÎPS Ioan Robu, PS Cornel Damian, pr. Ieronim Iacob, pr. Gabriel-Daniel Popa, pr. Emil Moraru şi Luc Verly. Redactor coordonator este Iulia Cojocariu.
Cuvântul înainte este semnat de ÎPS Aurel Percă.
Dănuţ Doboş
*
Cuvânt înainte
Cunoaşterea istoriei bisericeşti locale, a Arhidiecezei Catolice de Bucureşti, este importantă pentru a defini şi a înţelege mai bine diferitele faţete ale existenţei sale în cadrul unei societăţi complexe, cum a fost cea din secolul trecut în România; este necesară analiza unor realităţi, cu scopul evitării unor scheme de interpretare prea generice şi deseori cu tendinţe spre mistificare. Una dintre funcţiile cercetării şi analizei istorice este aceea de a favoriza memoria: datorită ei, noi reuşim să dezvoltăm un concept de identitate a propriei Biserici locale, am putea spune, al identităţii noastre catolice.
Memoria istorică ne ajută, aşadar, să valorificăm identităţile lărgite, şi anume ale comunităţilor locale, ale diecezei, ale Bisericii dintr-o ţară etc. Şi o asemenea cunoaştere este esenţială pentru fiinţa umană, pentru că fără cunoaşterea propriilor rădăcini există riscul pierderii propriei identităţi, se creează premisele unei asfixieri spirituale şi culturale. Este clar că într-o asemenea "operaţie" nu se intenţionează atitudinea fundamentalistă care poate fi de tip politic sau religios, care să ducă la excluderea "celuilalt" şi la o exagerată ataşare de sine însuşi, aşa încât să ajungem să ne temem şi să refuzăm restul. Aceasta este o greşeală care s-a repetat, din păcate, de multe ori în decursul istoriei, în timp ce lucrul cel mai important ar fi acela de a accepta pluralismul de identitate şi confruntarea cu alţii, care cu siguranţă că este un factor de îmbogăţire.
De aceea avem nevoie de memorie istorică, şi ne bucurăm că revista noastră de istorie bisericească - una ce readuce mereu în actualitate necesitatea legăturilor cu trecutul -, Pro Memoria (numărul de faţă), continuă seria restituirilor istorice privind Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti.
În lecţiile sale asupra Istoriei filosofiei, Hegel (+ 1831) spunea clar care trebuie să fie funcţia istoriei: "Este corect să pretindem ca istoria, oricare ar fi argumentul, să prezinte faptele fără parţialitate, fără a pretinde să urmărească interese sau scopuri particulare..." (G.W.F. Hegel, Lezioni sulla Storia della Filosofia I, ed. La Nuova Italia, 1998).
Istoricul, aşadar (în ciuda condiţionărilor culturale şi a apartenenţei sale la lumea prezentă), nu trebuie să pună etichete, ci trebuie să înţeleagă. Şi a înţelege înseamnă în primul rând a urma, prin timp şi vicisitudinile sale, traiectoria evenimentelor şi a oamenilor, căutând să noteze în ele schimbările, transformările şi modificările sau dubiile şi nesiguranţele, preocupările şi realizările.
În acest cadru autorii articolelor din prezentul număr al revistei conjugă gustul şi nevoia de a relata istoria Bisericii Catolice din Arhidieceza de Bucureşti, cu simţ de echilibru şi onestitate intelectuală, cu scopul recuperării cunoaşterii noastre istorice, convinşi fiind că acest lucru poate contribui la creşterea cunoaşterii trecutului nostru şi pentru a avea o viziune mai organică despre viitor.
Revista noastră apare cu o oarecare întârziere, iar în încercarea de a depăşi criza apariţiilor la timp, colegiul de redacţie a primit un ajutor preţios şi o încurajare din partea Departamentului de cercetare al "Arhivei Ghika", astfel că în continuare revista va apărea, sperăm, fără noi sincope, sub dubla egidă a Centrului "Biserica şi Istoria", al Arhidiecezei noastre, şi a acestei arhive.
Aşa cum cititorii acestei publicaţii s-au obişnuit, vor afla în paginile celui mai recent număr studii şi articole ştiinţifice de o mare diversitate şi deosebit de interesante, care valorifică bogatul tezaur documentar al Arhidiecezei şi care contribuie la o mai bună cunoaştere a istoriei ei.
Sunt evocate personalităţi ce au marcat istoria arhidiecezei: arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 140 de ani, arhiepiscopul Raymund Netzhammer, cel care, după plecarea sa de la conducerea arhidiecezei, în anul 1924, a purtat o vie corespondenţă cu succesorul său, arhiepiscopul Cisar, precum şi arhiepiscopul John Bukovsky, primul nunţiu la Bucureşti după eliberarea României de dictatura comunistă.
O secţiune aparte este dedicată unor figuri de eroi şi martiri ai Bisericii Catolice din România, precum sora Clementine Mayer, care a fost superioara Congregaţiei "Beatae Mariae Virginis" ("Damele Engleze") - actuala Congregatio Jesu -, în anii de început ai persecuţiei comuniste, şi pr. Egon Xaveriu Haider, succesor la jurisdicţia Arhidiecezei.
Secţiunea specială "Vladimir Ghika" înglobează articole edificatoare care întregesc uriaşa personalitate a Fericitului.
Recunosc că este o "ambiţie" editorială care contrastează de multe ori cu mijloacele economice limitate pe care le avem la dispoziţie, dar angajarea culturală generoasă exprimată de redactorii săi va putea transforma o vulnerabilitate într-un stimulent ulterior pentru a merge înainte cu cercetarea istorică a arhivelor noastre şi, de ce nu, pentru a menţine trează dorinţa cititorilor pasionaţi de cunoaşterea trecutului istoric şi mai general a culturii catolice.
Din partea colectivului de redacţie este un semn de atenţie pentru istoria de credinţă a comunităţii catolice de pe meleagurile arhidiecezei, dar şi un atestat de stimă pentru cercetarea constantă şi scrupuloasă a evenimentelor unei Biserici locale care o fac parte vie a Bisericii universale.
Către ei îmi îndrept recunoştinţa, invocând de la Domnul istoriei, pentru inimosul colectiv de redacţie, putere, lumină, inspiraţie şi curajul de a persevera în continuare în realizarea restituirilor istorice privind istoria zbuciumată a vieţii catolice din Arhidieceza de Bucureşti.
Istoria va rămâne mereu una dintre valorile de preţ ale Bisericii noastre locale, care trebuie cunoscută de credincioşii noştri.
Cu binecuvântarea noastră,
ÎPS Aurel Percă
arhiepiscop mitropolit de Bucureşti
* * *
"Pro Memoria", nr. 17-18/2018-2019
Centrul "Biserica şi Istoria" şi Arhiva Vladimir Ghika, Editura ARCB, 2020, 17x24 cm, ISSN 1583-1213, 288 p., 35 lei
* * *
Revista poate fi comandată prin poştă sau on-line: Librăria "Sf. Iosif", Str. G-ral Berthelot 19, sector 1, Bucureşti; tel. 021/2015475; [email protected]; www.librariasfiosif.ro; www.editura-arcb.ro.
* * *
Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):
Din Librăria "Presa Bună":
- prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
- prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
- prin e-mail: [email protected]
- prin Internet: www.ercis.ro/libraria
* * *
Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro
