Am alergat să mă găsesc, am alergat în jurul lumii. Şi-alerg în jurul lumii, şi-alerg să învăţ să iubesc. Trei zile au trecut, înconjurul lumii l-am făcut, dintre-atâtea limbi străine, pe-a noastră o ştim cel mai bine. Rase noi am cunoscut, lucruri mari, de neştiut.
Cu mic cu mare, luni, 19 iulie 2010, dis-de-dimineaţă în Parohia Buhonca am dat startul ediţiei "Vara împreună 2010", campus ce a avut ca temă în acest an "Înconjurul lumii". Încurajaţi şi îndemnaţi de părintele paroh Adrian Iştoc, copiii s-au dovedit a fi matinali şi încă de la primele ore ale dimineţii au apărut în curtea bisericii, ascultând îndeosebi de vorbele părintelui de a nu-şi uita bucuria acasă. Sub acordul părintelui, am avut deosebita plăcere de a-i avea din nou alături de noi atât pe părintele Fabio cu echipa de seminarişti din partea Institutului "Sfântul Leonard Murialdo" din Roman, precum şi pe surorile Institutului "Sfânta Maria Bertilla Boscardin".
Şi în acest an a fost un program care nu i-a lăsat pe cei 90 de copii să se odihnească. Imediat după rugăciunea de început a campusului au fost concepute patru echipe, echipe ce au purtat nume de continente în conformitate cu tema din anul acesta. Nu au lipsit cântecele, teatrul, cateheza, concursurile şi cu atât mai puţin jocurile. A fost o competiţie frumoasă, copiii au pus în practică porunca iubirii şi în acest mod au putut fi eliminate până şi cele mai mici neînţelegeri. Pentru buna desfăşurare a activităţilor educativ-distractive, a colaborat şi un grup de 28 de tineri din localitate, care s-au străduit să-i susţină şi să-i încurajeze pe copilaşi. Tinerii le-au dat un exemplu copiilor prin implicare, răbdare, atenţie, înţelegere, încurajare.
În acest mod am făcut înconjurul lumii. Am descoperit că trăim într-o lume de poveşti cu peisaje minunate, flori parfumate, mii de legende, ţări fascinante cu cascade, râuri, mări, am salutat împreună pe cowboy, am sărit alături de canguri, am dormit în colibe alături de africani, am făcut cunoştinţă cu dragonii coloraţi, am mâncat din farfuriile cu orez. Ce ar mai fi oare de ştiut?
E minunat acum la sfârşit să-i auzi pe copii spunând: "Trăim într-o minune!", sau "O să studiez să aflu cât mai multe despre această lume!", sau "O lume minunată!", şi multe alte impresii.
Părintele Fabio le-a lansat atât copiilor cât şi animatorilor ideea unui gest solidar. Construirea unei bisericuţe în Ecuador. Cu toţii s-au dovedit a fi solidari, au renunţat la ce era pentru ei şi au pus în "cutia solidarităţii". Un gest mic, un sacrificiu, dar care contează enorm! Prin acesta au vrut să fie cât mai utili mai ales acum când li s-a făcut cunoscută lumea.
Prin aceste zile s-a trezit în copii un interes deosebit pentru acei copii care suferă, care nu au nimic, nu au ce mânca, nu au cu ce se îmbrăca, nu au unde sta. Ne-am rugat împreună pentru ca Dumnezeu să le dea măcar o parte din surâsul nostru.
Copiii au profitat din plin de cele trei zile, şi-au manifestat regretul pentru încheierea lor, şi nu au încetat a-l ruga pe părintele de a-i aduce cât mai des pe organizatori pentru a-i învăţa lucruri noi prin metode ce nu omit distracţia.
Suntem convinşi că nu vom uita aceste zile şi că ne vom aminti cu drag de ele oricând, deoarece aceste zile şi-au pus amprenta în educaţia copiilor, în plan social, dar mai ales spiritual.
Mihaela Husaru
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 19-21 iulie: Buhonca: "Înconjurul lumii"
